Nou scandal energetic

Pe principiul “nicio zi fără un scandal în energie”, astăzi asistăm la un “ping-pong” între austrieci şi români pe tema bursei de energie de la Bucureşti. Ambasadorul Austriei în România, Michael Schwarzinger, a declarat, marţi, la deschiderea şedinţei de tranzacţionare a Bursei de valori Bucureşti (BVB), că a propus autorităţilor române privatizarea OPCOM sau înfiinţarea altei burse de energie. În replică, Operatorul Pieţei de Energie Electrică din România (OPCOM) a transmis un comunicat în care arată că pe bursa pe care o administrează este tranzacţionat prin diferite produse, în baza unor reguli unitare şi echidistante, 26% din consumul de energie electrică al României.

Ambasadorul Austriei la Bucureşti a propus privatizarea OPCOM sau înfiiţarea unei alte burse de energie. El apreciază că România ar trebui să liberalizeze piaţa energiei, deoarece doar preţurile transparente vor determina atragerea de noi investiţii străine în acest domeniu. La rândul său, şeful EXAA (bursa de energie de la Viena), Hansjorg Tengg, prezent la eveniment, a susţinut că, deşi tendinţa globală este de formare a unei singure burse de energie, pentru început, fiecare ţară ar trebui să înfiinţeze propria bursă.

„În Austria, diferitele companii de utilităţi au început să concureze şi atunci au trebuit să scadă preţul. Pe aceste burse de energie nu trebuie tranzacţionată toată cantitatea de energie, ci doar o parte, cam 20%, pentru a se stabili un preţ spot. Restul cantităţii să se facă prin alte metode, cum sunt contractele bilaterale, însă este nevoie de un preţ stabilit în mod corect. Eu nu critic OPCOM, pentru că nu ştiu prea multe despre caracteristicile din România, însă spun că este nevoie de o piaţă liberă, pe care pot intra şi traderi şi producători de energie din alte ţări”, a spus el.

„În timp ce piaţa spot furnizează, fără întrerupere, preţul de referinţă orar, produsele săptămânale, preferate în ultima perioadă de participanţii la piaţă, indică o strânsă corelare cu acest preţ de referinţă. În acest moment deţin calitatea de participanţi înscrişi la pieţele administrate în cadrul OPCOM peste 170 de companii, dintre care 64 sunt companii străine. Regulile de tranzacţionare sunt aplicate în mod unitar şi echidistant atât producătorilor cât şi furnizorilor”, se arată într-un comunicat – replică al OPCOM.

OPCOM este deţinută de stat, ca şi bursele de energie electrică din Ungaria, Cehia, Slovacia, Italia, Slovenia, Olanda şi Belgia, sau bursa regională Nordică (Norvegia, Suedia, Finlanda, Danemarca).

„În acest context, nu înţelegem afirmaţiile d-lui Michael Schwarzinger (…) şi d-lui Hansjoerg Tengg (…) referitoare la necesitatea înfiinţării încă unei burse de energie la Bucureşti, ceea ce contravine modelului european. Faptul că dl. Hansjoerg Tengg a recunoscut că «nu ştie prea multe despre OPCOM şi despre piaţa de energie din România» nu este justificativ, el afectând imaginea OPCOM (…) Nu trebuie să uităm eşecul recent al unei iniţiative identice, de înfiinţare a unei noi burse de energie în Ungaria, unde bursa naţională existentă HUPX, dezvoltată de operatorul de transport şi de sistem, după acelaşi model de acţionariat ca şi OPCOM, se află în plină dezvoltare, contribuind la asigurarea unei pieţe unice, din ce în ce mai lichidă, în pofida iniţiativei concurente”, se mai arată în comunicat.

Se pare că austriecii au înfiinţat o platformă de tranzacţionare, cu un soft pentru care au făcut investiţii suficient de mari, dar ale cărui rezultate nu sunt tocmai dintre cele mai bune. Pentru a-şi recupera din pierderi, austriecii ar vrea să vândă şi altora platforma lor, una dintre “ţinte” fiind, se pare, tocmai bursa de energie OPCOM de la Bucureşti. Dacă s-ar privatiza, iar austriecii ar deveni acţionari importanţi sau majoritari la OPCOM, şi-ar putea vinde softul către bursa de energie de la Bucureşti fără mari probleme.