Rezervele valutare ale Chinei au atins, în ianuarie, cel mai scăzut nivel din ultimii patru ani, în condiţiile în care Banca Centrală a Chinei (PBOC) a vândut dolari pentru a susţine cursul de schimb al yuanului, informează AFP, preluată de Agerpres. Pe de altă parte, şi ritmul de creştere a economiei chineze a încetinit la 6,9% în 2015, cel mai slab ritm înregistrat de China după avansul de 3,9% consemnat în anul 1990. De asemenea, producţia de oţel şi de energie electrică în China au scăzut, anul trecut, pentru prima dată în ultimele decenii, în timp ce producţia de cărbune s-a redus pentru al doilea an consecutiv.
Potrivit datelor publicate pe pagina de Internet a PBOC, în cursul lunii ianuarie 2016, rezervele valutare ale Chinei au scăzut cu 99,5 miliarde de dolari, până la aproximativ 3.200 de miliarde de dolari, ceea ce reprezintă cel mai scăzut nivel înregistrat după luna mai 2012.
În ultima perioadă îngrijorările cu privire la economia chineză au dus la deprecierea monedei naţionale (yuanul) până la cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani. În încercarea de a opri deprecierea yuanului, Banca Centrală a Chinei vinde dolari, însă, în paralel, autorităţile de la Beijing încearcă să pună capăt tendinţei de fugă a capitalurilor.
Unii analişti susţin că yuanul chinez va continua să se deprecieze în acest an, punând sub semnul întrebării capacitatea Beijingului de a pune capăt acestei tendinţe. “Deşi rezervele rămase reprezintă o sumă substanţială, ritmul rapid în care acestea s-au redus în ultimele luni pur şi simplu nu este sustenabil”, apreciază economistul IHS Global Insight, Rajiv Biswas.
În încercarea de a pune capăt acestei hemoragii, China a înăsprit unele mecanisme de control a capitalurilor, astfel că declinul rezervelor a fost mai mic în luna ianuarie 2016 decât în luna decembrie 2015, când au înregistrat o contracţie record de 108 miliarde de dolari. “Încetinirea ritmului de scădere a rezervelor sugerează că unele restricţii impuse în ianuarie au dat roade”, a apreciat Shen Jianguang, analist la Mizuho Securities.
Economia Chinei încetineşte
Principalul organism de planificare economică din China, Comisia Naţională de Dezvoltare şi Reformă (NDRC), a anunţat, săptămâna trecută, că, pentru 2016, a fost fixat un obiectiv de creştere economică cuprins între 6,5% şi 7%, o recunoaştere a faptului că ritmul de creştere al economiei chineze va continua să încetinească, după ce, în 2015, a înregistrat cel mai mic avans din ultimii 25 de ani.
Ritmul de creştere a economiei chineze a încetinit la 6,9% în 2015, cel mai slab ritm înregistrat de China după avansul de 3,9% consemnat în anul 1990, confirmând încetinirea celei de-a doua economii mondiale, în pofida creşterii sectorului serviciilor, care, pentru prima dată în istorie, a reprezentat anul trecut mai mult de jumătate din PIB-ul Chinei.
Cifra anunţată de Biroul naţional de statistică din China (BNS) pentru anul trecut este identică cu media analiştilor intervievaţi de AFP, fiind mult sub creşterea de 7,3% înregistrată de economia chineză în 2014, precum şi sub ţinta de 7% fixată de autorităţile de la Beijing. Biroul naţional de statistică din China a subliniat că avansul din 2015 a fost unul “câştigat cu greu”, adăugând că ajustarea structurală a economiei chineze a ajuns într-o fază crucială.
Potrivit datelor statistice, în 2015, PIB-ul Chinei s-a cifrat la 67.670 de miliarde de yuani (aproximativ 10.300 de miliarde de dolari). Majoritatea indicatorilor economiei chineze au înregistrat scăderi în 2015, începând cu producţia industrială, subminată de supracapacităţi, continuând cu sectorul imobiliar şi comerţul exterior, altădată un motor tradiţional de creştere al economiei chineze. Investiţiile în sectorul imobiliar, odată un alt motor de creştere, au scăzut cu 1%, comparativ cu o creştere de 10,5% în 2014. De asemenea, investiţiile fixe de capital au crescut cu 10% în 2015, mai puţin faţă de creştere de 15,7% înregistrată în 2014. Singura veste bună este că sectorul serviciilor a fost responsabil pentru 50,5% din PIB în 2015, reprezentând pentru prima dată mai mult de jumătate din economia chineză.
Autorităţile de la Beijing şi-au propus să atingă o creştere economică mai mică dar mai durabilă, ca urmare a eforturilor de reechilibrare a economiei spre consumul intern, inovaţie şi servicii, în detrimentul industriilor grele şi al investiţiilor umflate de îndatorare şi exporturi. Premierul chinez Li Keqiang a declarat, în luna decembrie 2015, că Guvernul va închide companiile cu pierderi, în cadrul eforturilor de reducere a supracapacităţilor din sistem, însă acest lucru va impune o serie de decizii politice dificile, de genul falimentelor şi posibilelor concedieri. Alte priorităţi pe care Beijingul le-a anunţat pentru 2016 includ reducerea stocului de locuinţe nevândute, diminuarea bilanţurilor băncilor, reducerea costurilor pentru afaceri şi încurajarea noilor tehnologii.
Scade producţia de oţel şi energie
Producţia de oţel şi de energie electrică în China au scăzut anul trecut pentru prima dată în ultimele decenii, în timp ce producţia de cărbune s-a redus pentru al doilea an consecutiv, conform datelor statistice, ceea ce demonstrează că încetinirea economiei şi trecerea la un model de creştere dominat de consum afectează sectorul industrial, transmite Reuters.
Datele statistice arată că, în 2015, China a produs o cantitate de energie electrică de 5.618 miliarde kilowaţi oră, în scădere cu 0,2% comparativ cu 2014. Este primul declin anual al producţiei de energie înregistrat de China după 1968, anul în care economia a fost afectată de Revoluţia Culturală. De asemenea, producţia de oţel a Chinei a scăzut cu 2,3%, până la 803,8 milioane tone, primul an de declin înregistrat după 1981, în condiţiile în care aproape jumătate dintre oţelăriile din China înregistrează pierderi şi întregul sector se confruntă cu un surplus de aproximativ 400 milioane tone pe an, aproape jumătate din producţia totală. În plus, încetinirea construcţiilor a afectat industria cimentului, mare consumatoare de energie, producţia fiind mai mică cu 4,9% în 2015 comparativ cu 2014, ceea ce s-a reflectat şi asupra industriei cărbunelui şi energiei.
“Pentru că oţelăriile reduc producţia, aceasta duce la scăderea cererii pentru cărbune şi energie, iar cărbunele este afectat şi de scăderea cererii de energie şi ciment. Acest lucru va fi un factor negativ pentru industria oţelului în următorii cinci ani”, a declarat Xu Zhongbo, un consultant în industria siderurgică. “Producţia de oţel va continua să scadă în acest an, în special oţelul pentru construcţii, deoarece sunt prea multe apartamente şi multe oraşe care nu mai au nevoie să construiască”, a adăugat Xu.
Producţia de cărbune a Chinei s-a redus cu 3,5% în 2015, al doilea an consecutiv de scădere, în condiţiile în care eforturile autorităţilor de la Beijing de a reduce poluarea s-au tradus printr-un acces preferenţial în reţea a surselor curate de energie, inclusiv energia hidroelectrică. În timp ce producţia de energie în termocentrale a scăzut cu 2,8% în 2015, până la 4.210 miliarde kwh, producţia de energie hidroelectrică a crescut cu 4,2%, până la 996 miliarde kwh.
Numai producţia de petrol a Chinei a evitat tendinţa de scădere, în condiţiile în care rafinăriile au atins o producţie record în luna decembrie, iar, pe ansamblul lui 2015, a crescut cu 3,8%, până la 10,44 milioane barili pe zi.
Investitorii din întreaga lume urmăresc cu atenţie încetinirea celei de a doua economii mondiale, care a provocat turbulenţe pe pieţele financiare.
