Reducerea numărului de taxe, TVA diferențiată, precum și simplificarea procedurilor de accesare a fondurilor europene sunt printre principalele măsuri solicitate de reprezentanții entităților industriale, în cadrul consultărilor dintre reprezentanţii Ministerului Economiei, condus de Varujan Vosganian (foto) și cei ai asociaţiilor profesionale şi patronale, companii, institute de cercetare, clustere și poli de competitivitate.
Mai multe consultări cu asociaţii profesionale şi patronale, companii, institute de cercetare, clustere, poli de competitivitate și parcuri industriale au avut loc la sediul Ministerului Economiei, între 9 aprilie și 29 mai. Autoritățile vor să elaboreze Documentul de Politică Industrială, unul dintre documentele care vor sta la baza Strategiei de Competitivitate a României. La aceste consultări au fost prezente peste 250
de entităţi industriale din 24 de mari industrii, iar, prin reprezentanţii în asociaţiile profesionale şi patronale şi-au exprimat punctele de vedere peste 400 de astfel de entităţi. Acestea, împreună cu reprezentanții Ministerului Economiei, au conturat o viziune coerentă privind perspectivele de dezvoltare şi instrumentele de atingere a obiectivelor legate de relansarea industriei procesatoare româneşti.
Cea mai mare “bătaie de cap” pentru industrie o reprezintă problema fiscalității, reiese dintr-un document al Ministerului Economiei.
”Reprezentanţii industriilor au transmis semnale legate de birocraţie, calitatea actului administrativ, descentralizarea instituţiilor publice. Au existat, de asemenea, numeroase propuneri privind rolul autorităţilor locale în dezvoltarea industriei. Problematica fiscalităţii se regăseşte printre principalele preocupări ale participanţilor la consultări, atât din perspectivă administrativă (număr mare de taxe, sistem de raportare inutil de complicat), cât şi legat de nivelul fiscalităţii. TVA, fiscalitatea salarizării, taxele locale, taxele specifice anumitor industrii sunt temele importante pentru care s-au făcut numeroase propuneri”, se arată în document.
În privinţa legislaţiei, reprezentanţii industriilor consultaţi au solicitat o serie de modificări, completări sau noi reglementări referitoare la funcţionarea mediului de afaceri: insolvenţă, supravegherea pieţei (produsele contrafăcute şi/sau cu parametrii neconformi cu pecificaţiile de pe etichetă distorsionează mediul concurenţial), legea holdingului, legislaţia privind parteneriatul public-privat, legislaţia privind clusterele şi polii de competitivitate, legislaţia privind structurile asociative şi reprezentativitatea acestora.
De asemenea, nivelul insuficient adoptat al calificării resurselor umane la cerinţele industriei este identificat ca o piedică importantă în dezvoltarea şi creşterea productivităţii muncii. Printre măsurile recomandate se numără corelarea programei în învăţământul preuniversitar şi universitar cu aşteptările companiilor din industrie şi cu nivelul tehnologic actual, inclusiv reînfiinţarea şcolilor profesionale. ”S-a manifestat, de asemenea, disponibilitatea actorilor din industrie de a încheia parteneriate cu astfel de școli pentru a asigura pregătirea practică a elevilor”, se arată în documentul citat.
Inovarea în industrie, cu o componentă creativă de design pentru anumite domenii, este identificată ca o necesitate vitală pentru creşterea competitivităţii şi complexităţii producţiei. Finanţarea activităţilor de cercetare-dezvoltare şi aplicarea rezultatelor cercetării în producţie, centrele de excelenţă pentru principalele sectoare procesatoare, extinderea colaborării între industrie, universităţi şi institutele de cercetare sunt câteva dintre preocupările participanţilor la consultări.
Documentul de Politică Industrială este o componentă a unui document mai amplu: Strategia de competitivitate a Romaniei. Orizontul de timp vizat este 2014-2020.
Procesul de elaborare a Documentului de Politică Industrială constă în mai multe etape. Elaborarea acesteia a fost decisă prin aprobarea Memorandumului nr.906/5 martie 2013. Ministerul Economiei a fost desemnat coordonator al procesului de elaborare, iar, pentru o acţiune concertată, au fost desemnați reprezentanți ai încă 10 minstere și instituții cu implicare directă, precum și ai structurilor neguvernamentale relevante: comunitatea academică, Camera de Comerț și Industrie a României, asociații profesionale, sindicate.
Solicitări ale industriaşilor
În acest context, a fost elaborat un prim document care conţine sinteze cu principalele idei exprimate de participanţii la consultări. În procesul de elaborare a Documentului de Politică Industrială, Ministerul Economiei a decis şi realizarea unui Atlas Economic al României, care va descrie baza industrială prezentă, structurile de tip cluster și poli de competitivitate, parcurile industriale existente și aflate în faza de proiect.
Între principalele solicitări mai sunt amintite: simplificarea documentelor financiar-contabile care se depun la o cerere de rambursare TVA, TVA la încasare să fie opțională, dar și reducerea numărului de taxe. Industria dorește, totodată, TVA diferențiată (de exemplu la produse alimentare, investiții în eficienta energetică a clădirilor), dar și TVA pentru importurile destinate prelucrării. Mai sunt solicitate facilități fiscale pentru susținerea IMM și a exportatorilor, dar și reducerea fiscalității pe forța de muncă. Industriașii vor reducerea TVA la maxim 20%, întrucât o TVA ridicată este percepută ca încurajatoare pentru firmele care practică evaziunea fiscală. Firmele care angajează șomeri sau creează locuri de muncă în general ar trebui să beneficieze de facilități, mai arată o altă propunere.
În ceea ce privește accesul la finanțare, industria consideră că garanțiile solicitate de bănci pentru acordarea de credite sunt exagerat de mari, amintind că scrisorile de garanție pentru participarea la licitații interne și internaționale se obțin cu dificultate. Este recomandată și extinderea garanțiilor guvernamentale pentru credite destinate investițiilor în capacități de producție.
