Acasă MediuDezvoltare Durabila Negocieri pe aer curat

Negocieri pe aer curat

de GM

Autorităţile au primit opt cereri pentru vânzarea de certificate de emisisii de CO2, care variază de la câteva milioane de tone la 100 milioane de tone, iar săptămâna viitoare vor începe negocierile cu potenţialii cumpărători, potrivit ministrului Economiei, Adriean Videanu. Până acum sunt exprimate opt cereri, care sunt între câteva milioane tone, până la 100 milioane tone. Începem de săptămâna viitoare negocierile”, a declarat Videanu, într-o conferinţă de presă, la Rovinari.

Comercializarea surplusului de certificate va fi realizată numai de către Guvern, fără intermediari, şi doar către statele semnatare ale Protocolui de la Kyoto. România are în acest an un disponibil de circa 300 milioane certificate de drepturi de emisii. Sumele obţinute astfel vor fi alocate investiţiilor de mediu şi de înlocuire a unităţilor vechi de producţie a energiei, a adăugat Videanu. Prin vânzarea surplusului de certificate de emisii autorităţile estimează că vor obţine între 1,2 şi 2,5 miliarde euro. Pentru fiecare tonă de dioxid de carbon se emite un certificat de emisii, denumit unitate a cantităţii atribuite (AAU). România şi-a asumat, în intervalul 2008-2012, reducerea cu 8% a emisiilor de gaze cu efect de seră, faţă de nivelul anului 1989, procent similar cu cel convenit de Uniunea Europeană. Pentru intervalul 2008-2012 România poate emite circa 1,279 miliarde tone de emisii de gaze cu efect de seră. Certificatele sunt emise în baza unui sistem al Uniunii Europene legat de reducerea poluării. Ele sunt alocate fiecărui stat membru, după ce Guvernul acestuia stabileşte niveluri maxime naţionale pentru emisiile de gaze şi alocă niveluri maxime pentru operatorii industriali. Certificatele emise în baza acestor alocări pot fi tranzacţionate.

Întârziere la investiţii

Adriean Videanu a mai spus că este „condamnabil” că producătorii de energie de stat au întârziat să facă investiţiile de mediu cerute de UE, mai ales că România şi le-a asumat în tratatul de aderare. „Din păcate, în perioadă de criză trebuie să facem investiţiile acestea de conformare la normele de mediu comunitare, pe care singuri ni le-am asumat în tratatul de aderare. Investiţiile acestea nu aduc eficienţă în producţia de energie, regret că nu le-am făcut în boomul economic din 2005-2008”, a afirmat Videanu, în cadrul unei vizite la Complexul Energetic Rovinari.

El a adăugat că toate cele trei complexuri energetice din Oltenia (Rovinari, Turceni şi Craiova) trebuie să îşi rezolve aceste probleme de mediu, altfel nu vor mai avea dreptul să funcţioneze.

Videanu a participat la inaugurarea unei investiţii de mediu de 167 milioane lei la Complexul Energetic Rovinari. „Sper că toate unităţile de producţie a energiei să poată să facă aceste investiţii, chiar dacă cu întârziere”, a continuat Videanu.

El a dat exemplul termocentralei de la Paroşeni, al cărei termen de conformare a expirat anul trecut, şi pentru care autorităţile vor cere CE o prelungire şi o etapizare a investiţiilor de mediu. „Premierul Emil Boc ne-a dat deadline de două săptămâni pentru a ne armoniza punctele de vedere. Nu există riscul închiderii Paroşeniului”, a mai spus Videanu, referindu-se la termocentrala de la Paroşeni.

Renegociere la Cernavodă

Guvernul va decide săptămâna viitoare cu ce participaţie va rămâne statul la reactoarele nucleare 3 şi 4, investiţie evaluată la circa patru miliarde euro. „Am prezentat Guvernului într-o primă lectură un punct de vedere în urmă cu o săptămână. Este exclus să ieşim definitiv din acest proiect”, a mai anunţat Videanu.

În prezent, participaţia statului este de 51%, iar autorităţile au anunţat anterior, în mai multe rânduri, că deţinerea va fi redusă. Videanu a spus însă că este posibil ca participaţia actuală să fie menţinută şi că autorităţile „sunt flexibile”. El a reiterat ideea că viitoarele companii naţionale Electra şi Hidroenergetica ar putea intra în acţionariatul companiei care va construi cele două reactoare nucleare.

Proiectul de construcţie a reactoarelor nucleare 3 şi 4 este derulat de societatea mixtă EnergoNuclear, controlată în proporţie de 51% de compania de stat Nuclearelectrica. Ceilalţi acţionari sunt RWE (Germania), Enel (Italia), GDF SUEZ) Franţa) şi CEZ (Cehia), fiecare având câte 9,15% din titluri, în timp ce ArcelorMittal România şi Iberdrola deţin câte 6,2% din acţiuni.

Subvenţii doar pentru săraci

Subvenţia pentru încălzire ar trebui acordată numai persoanelor care au venituri foarte mici, a mai spus Videanu. „Nu putem aplica această schemă iarna viitoare pentru că timpul este foarte scurt şi avem nevoie de bani pentru achiziţia combustibilului. Subvenţia trebuie formulată pentru cei care au venituri mici”, a afirmat Adriean Videanu.

Executivul a anunţat că va acorda populaţiei, pentru lunile de iarnă, subvenţia la energia termică furnizată în sistem centralizat.

”Subvenţiile pentru termoficare vor merge mai departe. Anul acesta, ca şi în anul anterior, va fi, pe de-o parte, o subvenţie de până la 45%, pe care o primesc primăriile la combustibil. Populaţia va primi subvenţia pentru căldură în funcţie de venituri. Am cerut Guvernului şi colegilor mei care se ocupă de echipa interministerială să pregătească o nouă strategie, astfel încât subvenţia pe viitor să fie acordată numai celor care au nevoie de susţinere din partea statului şi să nu mai fie plătită nediferenţiat, cum s-a procedat în ultimii zece ani, când a fost acordată şi celor care au venituri mari. În toamna acestui an se va merge încă pe această formulă. Pe de altă parte, primăriile trebuie să aibă resursele necesare pentru a achiziţiona, din timp, combustibilul”, a anunţat, la Cluj-Napoca, premierul Emil Boc.

Preşedintele Traian Băsescu a anunţat, în luna mai, după finalizarea negocierilor cu FMI, un pachet de măsuri pentru reducerea cheltuielilor bugetare, printre care şi diminuarea severă a subvenţiilor la încălzire, prin direcţionarea fondurilor doar spre persoanele cu venituri reduse.

din aceeasi categorie