Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor nu a avut nicio reacție publică în ceea ce privește decizia Curții Internaționale de Arbitraj de la Paris prin care ministerul trebuie să plătească aproape 300 milioane de lei către OMV în contul decontaminărilor făcute la siturile poluate istoric de la Petrom. Ca să se acopere, ministerul a lansat o licitație pentru achiziționarea de servicii juridice; vrea să afle dacă există vreo posibilitate ca să mai treneze plata despăgubirilor și dacă există sorți de izbândă în cazul unui recurs. Nici despre această măsură Ministerul Mediului nu a pomenit nimic. Ofertele pentru serviciile juridice pot fi depuse cel mai târziu mâine, 4 august 2020.
În raportul semetrial al OMV Petrom, a apărut informația precum că Tribunalul Arbitar de la Paris a emis, pe 9 iulie 2020, Decizia Finală în arbitrajul inițiat de OMV la Camera Internațională de Comerț de la Paris (ICC) împotriva Ministerului Mediului din România, cu privire la anumite notificări de pretenții neplătite de către Ministerul Mediului pentru costurile suportate de OMV Petrom cu privire la lucrări de dezafectare de sonde și de refacere a mediului. „Tribunalul arbitral a solicitat Ministerului Mediului să ramburseze OMV Petrom suma de 287,62 milioane lei (aproape întreaga sumă solicitată inițial) și dobânda aferentă”, se arată în raportul companiei.
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor nu a avut niciun fel de reacție publică la această decizie, mai ales că suma ce trebuie achitată este foarte importantă. Cu o zi înainte de publicarea Raportului OMV Petrom, dar la aproape 3 săptpmâni de la verdict, adică pe 28 iulie 2020, Ministerul Mediului lansează o licitație prin care vrea să achiziționeze servicii de asistență juridică, „pentru analizarea oportunității și legalității promovării căii de atac a recursului în anulare împotriva Hotărârii Arbitrale finale pronunțate de Tribunalul Arbitral de la Paris la data de 09.07.2020, în dosarul ICC nr. 22651/MHM/HBH”, se arată în anunțul licitației.
Mai exact, ministerul vrea o opinie juridică privind „formularea unui punct de vedere, fundamentat din punct de vedere juridic, în care să precizeze caracterul executoriu al Hotărârii Tribunalului; dacă promovarea recursului în anulare suspendă executarea hotărârii; formularea unei opinii juridice argumentate privind oportunitatea promovării căii de atac a recursului în anularea hotărârii arbitrale și estimarea unei durate de soluționare definitivă a litigiului, precum și formularea unei oferte financiare pentru redactarea și promovarea recursului în anulare, cât și pentru reprezentarea Ministerului în calea de atac a recursului în anulare”, precizează documentul (vezi – Anunt licitatie servicii juridice MMAP).
Cei care vor depune oferte trebuie să fie avocați definitivi, cu vechime efectivă în profesie de minimum 7 ani, dar și cu experiență în litigii soluționate de Tribunalul Arbitral de la Paris.
Ministerul Mediului dă 25.000 de lei, fără TVA, pentru două opinii juridice, dar le vrea în 7 zile calendaristice, semn că a ajuns să se grăbească. Depunerea ofertelor se face până pe 4 august 2020.
Divergențe aproape „istorice”
Epopeea procesului de la Paris a început în 2017, când Grupul energetic austriac OMV, acționatul majoritar al OMV Petrom, a acţionat în judecată statul român. Aceasta pentru că Guvernul României nu a plătit o parte din cheltuielile legate de poluarea istorică şi de dezafectarea sondelor închise, pe care le-a preluat de la compania românească pe care a cumpărat-o în anul 2004.
Prin legea de privatizare a Petrom, statul s-a angajat ca, pe o perioadă de 15 ani de la data finalizării privatizării, respectiv începând cu 14 decembrie 2004, să despăgubească în totalitate compania pentru orice pretenţii în legătură cu contaminarea istorică a mediului, conform termenilor şi condiţiilor prevăzute în angajamentul de despăgubire privind mediul (art. 18 alin. 1 din Legea nr. 555/2004 de privatizare a Petrom). Valoarea maximă anuală pe care statul român s-a angajat s-o vireze Petrom pentru ecologizare este de 50 milioane de euro. În total, costurile de mediu cunoscute la momentul privatizării au fost evaluate la 178,555 milioane de euro.
În plus, timp de 30 de ani de la data finalizării, să despăgubească, în totalitate, compania pentru orice pretenţii în legătură cu abandonarea şi scoaterea din funcţiune a sondelor abandonate, oprite, închise sau care aşteaptă să fie abandonate, la data semnării sau finalizării, după caz, în conformitate cu temenii şi condiţiile prevăzute în angajamentul de despăgubire privind mediul (art. 18 alin. 2 din Legea de privatizare).
Lista cu obiective cunoscute ce urmau să fie ecologizate erau prinse în Anexa P de la contract; decontaminarea obiectivelor a fost evaluată la 86 milioane de euro. Responsabili din OMV Petrom declarau, în 21014, că au fost făcute solicitări pentru decontarea cheltuielilor cu decontaminările încă din 2009, iar, până la acea vreme, statul român rambursase aproximativ 18 milioane euro. La acea vreme, OMV susținea că mai erau în dispută cereri de rambursare în valoare de 34 milioane euro, adică 153 milioane lei.
În 2014, autoritățile anunțau că au ajuns la un acord cu Comisia Europeană ca aceste costuri cu decontaminările de la Petrom să fie făcute cu ajutorul fondurilor comunitare. În acest sens, Comisia își dăduse avizul de principiu pentru ca 180 milioane de euro din POS Mediu să fie dirijate către proiectele de mediu de la Petrom, în contul poluărilor istorice. Decizia statului de a apela la fonduri europene a venit după o altă sesizare a OMV la Tribunalul Arbitral de la Paris, sesizare făcută în 2011. La acea vreme, era în dispută rambursarea a circa 21 milioane de euro, adică 91,68 milioane de lei. Surse din domeniu declarau că divergenţele dintre cele două părţi, statul român şi compania de petrol, se refereau la sumele solicitate pentru lucrările executate. Adică, Petrom, pentru a ajunge la acelaşi rezultat, de ecologizare a siturilor contaminate istoric, ar fi făcut „exces” de studii, de exemplu, cu plata corespunzătoare a acestora.
Ministerul Mediului, sub orice organizare a existat în Guvernul României de-a lungul timpului, responsabil cu verificarea lucrărilor și plata deconturilor, nu a anunțat niciodată care a fost rezultatul proiectelor anunțate în 2014.
