Consiliul de Administraţie (CA) al Băncii Naţionale a României (BNR) a decis reducerea dobânzii de politică monetară de la 2,5% la 2,25% pe an, începând cu data de 5 februarie, cel mai mic nivel înregistrat vreodată. De asemenea, Banca Centrală a decis îngustarea coridorului simetric format din ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la +/-2 puncte procentuale de la +/-2,25 pp. Astfel, începând cu data de 5 februarie, rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) se va reduce la 4,25% pe an de la 4,75%, în timp ce rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se menţine la 0,25%. Pe de altă parte, CA al BNR a decis să menţină nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii (RMO).
Totuşi, Mugur Isărescu a anunţat că Banca Naţională a României va reduce ratele rezervelor minime obligatorii treptat, în paşi de câte două puncte procentuale, astfel încât, în 2 – 3 ani, să ajungă la aproximativ 2%, nivel similar cu cel din celelalte ţări europene. Conform lui Isărescu, primele reduceri se vor efectua în primăvara sau vara acestui an. În prezent rata RMO la lei este de 10%, iar la valută – 14%.
„Procesul va continua, dar este mai de durată: 2 – 3 ani. Următoarea măsură (n.r. – de reducere a RMO) va fi luată în primăvară sau în vară. Trebuie să ajungem la niveluri europene, în jur de 2%”, a explicat şeful BNR, transmite Agerpres.
Isărescu a precizat că motivele pentru care BNR a amânat reducerea rezervelor minime se referă la faptul că este necesară o evaluare foarte clară a impactului şi, în plus, există şi percepţia că reducerea rezervelor la valută presupune o plată către bănci din rezerva României.
„Suntem atenţi şi la eventualele confuzii, sper neintenţionate, că, de fapt, am luat împrumuturi de la FMI să dăm bani băncilor comerciale. Nu, aceia sunt banii băncilor, imobilizaţi la BNR, să dea mai puţine credite în valută. Le dăm banii înapoi (n.r. – prin reducerea rezervelor)”, a subliniat Mugur Isărescu.
Potrivit acestuia, mai este loc şi pentru reducerea dobânzii de politică monetară, după cele două tăieri, de câte 0,25 puncte procentuale, operate în acest an, având în vedere actualul nivel al inflaţiei.
Prognoze mai mici la inflaţie
Pe de altă parte, BNR prognozează o inflaţie de 2,1% pentru finalul acestui an şi de 2,4% pentru finalul lui 2016, a mai spus Mugur Isărescu.
Prognoza de inflaţie anunţată în noiembrie de BNR pentru finalul acestui an era de 2,2%. Ţinta de inflaţie rămâne de 2,5% plus/minus un punct procentual, atât pentru 2015, cât şi pentru anii următori.
Potrivit Băncii Centrale, analiza celor mai recente date statistice relevă continuarea scăderii ratei anuale a inflaţiei şi plasarea ei la valori inferioare celor prognozate şi sub limita de jos a intervalului ţintei staţionare de inflaţie, ca urmare a accentuării declinului preţurilor volatile şi a inflaţiei tot mai scăzute pe pieţele externe, suprapuse persistenţei deficitului de cerere agregată şi continuării ajustării descendente a anticipaţiilor inflaţioniste.
„Rata anuală a inflaţiei a coborât la nivelul de 0,83% în luna decembrie 2014, de la 1,26% în luna noiembrie 2014. În luna decembrie 2014, rata medie anuală a inflaţiei s-a menţinut la nivelul 1,1%, iar rata medie anuală a inflaţiei determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum – indicator relevant pentru evaluarea procesului de convergenţă cu Uniunea Europeană – s-a plasat la nivelul de 1,4%, similar lunii anterioare”, se arată într-un comunicat al BNR.
În ceea ce priveşte sectorul real, arată BNR, indicatorii pe termen scurt din lunile octombrie şi noiembrie 2014 semnalează continuarea traiectoriei pozitive a economiei în trimestrul IV, atât volumul producţiei industriale, cât şi cel al comerţului cu amănuntul şi al lucrărilor de construcţii înregistrând variaţii trimestriale pozitive şi în accelerare faţă de media trimestrului III. În acelaşi timp, evoluţia deficitului de cont curent al balanţei de plăţi sugerează consolidarea sustenabilităţii poziţiei externe.
Potrivit comunicatului, împrumuturile în monedă naţională şi-au accelerat ritmul anual de creştere în termeni reali, în condiţiile propagării reducerilor succesive ale ratei dobânzii de politică monetară asupra ratelor dobânzilor la creditele noi acordate companiilor şi populaţiei, favorizată inclusiv de relaxarea condiţiilor lichidităţii de pe piaţa monetară.
„În ceea ce priveşte volumul total al creditului acordat sectorului privat, acesta a continuat să fie afectat de accentuarea contracţiei stocului de credite în valută, precum şi de intensificarea operaţiunilor de eliminare a creditelor neperformante din bilanţurile instituţiilor de credit. Toate aceste tendinţe contribuie la îmbunătăţirea transmisiei politicii monetare”, se mai arată în comunicat.
CA al BNR reiterează în comunicat că implementarea consecventă a unui mix adecvat de politici macroeconomice şi accelerarea reformelor structurale în linie cu prevederile acordurilor de finanţare externă, alături de un proces sustenabil de intermediere financiară şi o remunerare adecvată a depozitelor bancare, sunt esenţiale pentru consolidarea economiei româneşti şi întărirea rezistenţei acesteia la şocuri externe.
