Preşedintele Traian Băsescu (foto)a trimis Parlamentului cererea de reexaminare “în sensul respingerii ei” a modificării Legii gazelor prin care se interzice exportul de gaze naturale până la diversificarea surselor de import. Motivaţia Preşedinţiei este aceea că noua prevedere “contravine libertăţii de circulaţie a gazelor în piaţa internă a Uniunii Europene”. Adică interzicerea exportului de gaze din producţia internă contravinei uneia dintre cele mai importante reguli ale pieţei unice europene: libera circulaţie a mărfurilor. Ceea ce ne face să fim “mai catolici decât papa”: poate cea mai importantă lege a UE este cea privind libera circulaţie a persoanelor. Ei bine, 9 state membre ale Uniunii menţin restricţiile privind angajarea cetăţenilor români pe teritoriile lor. De remarcat, Asociaţia Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR) saluta aprobarea de către Parlament a legii prin care au fost interzise exporturile româneşti de gaze naturale.
“Legea supusă reexaminării are ca obiect de reglementare modificarea art. 4 alin. (2) din Legea gazelor, în sensul valorificării producţiei interne de gaze naturale exclusiv pe piaţa internă, până la diversificarea surselor de alimentare cu gaze naturale din import. Adoptarea acestei reglementări de către Parlament constituie un impediment în realizarea liberalizării pieţei, ca obiectiv major pentru dezvoltarea principiilor concurenţiale pe piaţa Uniunii Europene. Adoptarea acestei reglementări de către Parlament constituie un impediment în realizarea liberalizării pieţei, ca obiectiv major pentru dezvoltarea principiilor concurenţiale pe piaţa Uniunii Europene”, se arată în motivarea cererii Preşedinţiei adresată preşedintelui Senatului, Vasile Blaga.
(…) ţinând cont de prevederile pertinente ale Tratatului de Funcţionare a Uniunii Europene, considerăm că impunerea condiţiei valorificării producţiei interne de gaze naturale numai în piaţa internă de gaze, până la diversificarea surselor de alimentare cu gaze naturale din import, contravine libertăţii de circulaţie a gazelor în piaţa internă a Uniunii Europene.
Pe de altă parte, semnalăm existenţa unei solicitări de informaţii suplimentare formulată de Comisia Europeană cu privire la Ordinul comun MECMA-ANRE-ANRM nr. 102136/530/97 din anul 2006 privind valorificarea cantităţilor de gaze naturale pe piaţa internă şi măsuri pentru întărirea disciplinei în sectorul gazelor naturale, transmisă autorităţilor române în 6 aprilie 2011 (n.r. – unul dintre actele normative incriminate şi de procurorii DIICOT în cazul “Interagro – Romgaz” în care sunt cercetate 40 de persoane). Solicitarea de informaţii reflectă suspiciunile Comisiei Europene cu privire la un posibil efect similar restricţiilor cantitative la exportul de gaze naturale, generat de ordinul în cauză. În acest moment, Comisia Europeană examinează răspunsul formulat de autorităţile române, o posibilă urmare a acestui proces fiind declanşarea procedurii de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor de stat membru de către România.
Având în vedere competenţa legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii pentru modificarea art. 4 alin. (2) lit. b) din Legea gazelor nr. 351/2004, în sensul respingerii ei”, se mai arată în cererea preşedintelui Băsescu.
Restricţii pentru români pe piaţa europeană a muncii
Preşedintele Traian Băsescu spunea, în motivaţia cererii de reexaminare că interzicerea exportului de gaze naturale din producţia autohtonă contravine principiului liberei circulaţii a mărfurilor.
Pe de altă parte, 9 ţări membre ale Uniunii Europene încalcă “fără probleme” principiul liberei circulaţii a persoanelor în ceea ce-i priveşte pe români!
“Nu pot să nu mă refer la chestiunea privind libera circulaţie a persoanelor şi să nu constat că sunt nouă state membre care menţin restricţiile pentru cetăţenii români şi bulgari şi bineînţeles că o să ne adresăm CE şi o să-i întrebăm care este opinia lor, dacă se justifică menţinerea acestor restricţii”, a spus ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, în conferinţa de presă organizată cu prilejul lansării preşedinţiei daneze a Consiliului UE pentru perioada 1 ianuarie – 31 iunie. “Un principiu extrem de important este eliminarea restricţiilor privind libera circulaţie a lucrătorilor. Nu putem avea o piaţă unică dacă aceste restricţii sunt menţinute. Ele trebuie îndepărtate, trebuie să parcurgem paşi în continuare, care sunt importanţi pentru România. În acest sens, Italia a adoptat deja o hotărâre şi sperăm ca şi celelalte state membre care păstrează încă nişte restricţii să le elimine”, a spus, la rândul său, ministrul de Externe, Theodor Baconschi.
AOAR de acord cu interzicerea exporturilor
Asociaţia Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR) salută aprobarea de către Parlament a legii prin care au fost interzise exporturile româneşti de gaze naturale şi reafirmă poziţia sa prin care consideră că “o piaţă concurenţială în domeniul gazelor naturale este departe de a fi o realitate atât la nivelul Uniunii Europene cât şi la nivelul României”, conform unui comunicat de presă.
“AOAR cere autorităţilor competente ale statului, ANRE, Consiliului Concurenţei şi Guvernului, să examineze cu mult mai multă atenţie fenomenele ce se petrec pe piaţa gazelor naturale, indiferent că vorbim de producţia internă sau de import. O piaţă concurenţială în domeniul gazelor naturale este departe de a fi o realitate atât la nivelul Uniunii Europene, cât şi la nivelul Romaniei”, se mai arată în comunicat.
AOAR apreciază că, în condiţiile “în care Comisia Europeană nu poate determina ţările membre să se constituie ca un contractor unic de gaze naturale din Rusia, acceptând aranjamentele politico-economice speciale ce asigură aprovizionarea unor ţări membre UE la preţuri net inferioare preţului la care este obligată România să importe aceste resurse energetice, a obliga ţara noastră să exporte gaze naturale este inacceptabil”.
Comunitatea oamenilor de afaceri a cerut constant ANRE să-şi îndeplinească rolul de control ce-i revine prin lege, subliniază AOAR. “Constatăm cu regret că această unică autoritate a statului anunţă constant creşteri de preţuri pentru gazele naturale, fără a oferi transparenţă asupra factorilor ce justifică aceste creşteri de preţuri, exclusiv cererea legală, dar verificabilă, formulată de companiile furnizoare ce au o poziţie dominantă pe piaţă”, subliniază comunicatul.
În legătură cu această situaţie, AOAR apreciază că alături de ANRE toată această problematică complexă trebuie abordată şi de Consiliul Concurenţei, care “ar putea să evalueze cum o companie privată mică din Vaslui a putut să reducă preţul de furnizare cu 17%, în anul 2009, în timp ce marii furnizori n-au acceptat decât obligaţi de lege o reducere a preţului de furnizare cu 8%”.
Tot exportul de gaze ne-a dus la Curtea europeană de justiţie
“Comisia Europeană (CE) consideră că Bulgaria şi România nu s-au aliniat încă pe deplin la normele UE privind piaţa gazelor naturale şi, prin urmare, a decis astăzi să defere aceste ţări Curţii Europene de Justiţie”, se arăta într-un comunicat al CE de la sfârşitul lunii noiembrie. “Comerţul transfrontalier este posibil numai dacă toţi participanţii la piaţă au acces egal la reţelele pentru transportul gazelor naturale în scopul aprovizionării clienţilor. Pentru a garanta acest acces egal al terţilor la reţea, este important să se pună la dispoziţie pe piaţă capacitatea maximă a reţelei“, se mai arăta în comunicatul CE.
Practic, este vorba, în cazul României, de conducta Isaccea – Negru Vodă, prin care se importă o parte din gazele pentru piaţa internă, dar prin care tranzitează gazele ruseşti spre Bulgaria, Grecia, Turcia, Macedonia. În ceea ce priveşte România, Romgaz (companie de stat) şi Petrom (deţinută de austriecii de la OMV) produc aproximativ 70% – 80% din necesarul intern de gaze, restul fiind importat de la concernul rus Gazprom prin intermediarii WIEE (joint venture cu sediul în Elveţia între Gazprom şi Wintershall – companie 100% BASF) şi IMEX (joint venture înregistrat în Cipru între Gazprom şi Conef, companie românească deţinută magnatul rus Vitali Matsitski, care deţine şi Alro Slatina).
Comisia Europeană reproşează României că pe conducta Isaccea – Negru Vodă nu pot fi transportate decât gaze ruseşti. Dar România are încheiate contracte şi acordurile interguvernamentale încă de pe vremea URSS, reînnoite cu Federaţia Rusă. De remarcat, pentru gazoductul Nabucco, care va aguce gaze din zona caspică în Europa ocolind Rusia, CE a cerut statelor scutire de la prevederile legislaţiei referitoare la accesul terţilor la reţea.
Nu se ştie cum se va descurca Bucureştiul între “ciocanul” de la Moscova şi “nicovala” de la Bruxelles.
Romgaz şi Petrom, adevăraţii beneficiari
Preţul gazelor din producţia internă este, în prezent, recomandat de ANRE şi neschimabt din 2008: 495 lei/1000 metri cubi (la cursul din prezent, circa 140 dolari/1000 mc). În schimb, preţul gazelor din import este de peste trei ori mai mare, depăşind 500 dolari/1000 mc.
Astfel, dacă vor avea posibilitatea să exporte, cele două mari companii producătoare, Romgaz şi Petrom (care, împreună, produc circa 11 – 12 miliarde mc de gaze anual) vor putea realiza profituri uriaşe, ceea ce va face să crească şi însacările la buget din impozitele pe profit, pe dividende etc. Reamintim, OMV (“patronul” Petrom) construieşte o termocentrală pe gaze în Turcia, iar conducta care intră în România pe la Issacea şi iese pe la Negru Vodă, incriminată de Comisia Europeană, ajunge fix până în Turcia. Problema este că tot ce vor exporta Romgaz şi Petrom va trebui înlocuit cu gaze din import. Adică gaze care acum costă 140 dolari/1000 mc vor trebui înlocuite cu gaze care costă circa 550 dolari/1000 mc.
