Grupul CEZ România a terminat anul 2012 cu un profit de peste patru ori mai mare decât anul anterior, dar numai datorită faptului că CFR şi-a plătit datoriile din ultimii trei ani. Pe de altă parte, CEZ a primit o grea lovitură în urma modificărilor legislative în domeniul energiei, unde activează, pierderile pe care le anticipează putând ajunge la 400 milioane de lei pe an. De altfel, conducerea CEZ România a avut o poziţie extreme de tranşantă cu privire la impactul extrem pe care l-ar avea iniţiativele guvernamentale cu privire la reducerea schemei de sprijin pentru energiile regenerabile.
Companiile grupului CEZ din România au înregistrat, în 2012, un profit net de 189 milioane lei, faţă de aproximativ 45 milioane în 2011, a declarat, într-o conferinţă de presă, Karel Kral, director financiar al CEZ România. “În 2012 am colectat de la CFR 314 milioane lei şi impactul în profit a reprezentat 150 milioane lei. Dacă dăm la o parte CFR, profitul a crescut cu 10%. Suma colectată de la CFR include datoria pe 2012, care nu are impact pe profitul net şi o parte care se referă la creanţele din anii anteriori. Impactul pozitiv înseamnă eliberarea provizioanelor care s-au făcut”, a precizat Kral.
În 2012, CEZ România a vândut către consumatorii finali o cantitate de energie de 6.978 GWh. CEZ distribuţie a livrat un EBITDA de 289 milioane lei, iar volumul de energie distribuită a fost de 6.978 GWh. CEZ Vânzare a vândut un volum total de energie electrică de 3.688 GWh înregistrând o creştere de 5% faţă de 2011. Compania a asigurat vânzări către 3.807 consumatori eligibili, ceea ce reprezintă o creştere cu 37% comparativ cu 2011, iar veniturile înregistrate au fost de 1.639 milioane lei, această sumă fiind cu 14% mai mare.
“Înaintea noastră se află câteva luni înşelătoare şi acest lucru se întâmplă din cauză că primejdiile cărora trebuie să le facem faţă sunt datorate, în mare măsură, condiţiilor economice internaţionale pe care prea puţin le putem influenţa. Dar avem suficientă experienţă, know -how şi capacitatea de a privi către viitor pentru a face faţă provocărilor. Într-adevăr, prin măsurile deja puse în practică în vederea eficientizării, diversificării şi internaţionalizării, Grupul nostru priveşte către anii ce vin cu speranţe rezonabile de success”, a spus Jan Veskrna, preşedinte directorat CEZ România.
Îngrijorare europeană
Grupul ceh CEZ, cel mai mare investitor în producţia de energie eoliană din România, va cere Guvernului să garanteze că va acorda, după 2017, contravaloarea certificatelor verzi amânate prin ordonanţă de urgenţă la începutul lunii iunie, a căror valoare se ridică la 1,8 miliarde lei (400 mil. euro). Responsabilii CEZ susţin că au solicitat autorităţilor române ca această garanţie să fie una legislativă, nu neapărat financiară, pentru că aceasta din urmă ar putea avea influnţă în deficitul bugetar al ţării. Ei vor ca, prin legislaţiei, să se specifice fapul că recuperera valorii certificatelor amânate să se facă la valoarea de piaţă de la momentul la care ele ar trebui emise, şi nu la valoarea de la momentul repunerii pe piaţă. Jan Veskrna şi-a arătat îngrijorarea cu privire la viitorul sistemului de suvbenţionare a energiei regenerabile în toată Uniunea Europeană, care ar putea dispărea până când România ar reintroduce pe piaţă certificatele amânate.
“În vară sau la toamnă, acţionarul (CEZ – n.r.) va trebuie să decidă ce are de făcut. Eu sper că totul se va rezolva, dar există un mesaj pe care sunt sigur că îl voi auzi de la acţionar, anume că România trebuie să înceteze să mai piardă bani”, a declarat preşedintele CEZ România, Jan Veskrna.
Guvernul a decis, la începutul lunii iunie, să amâne acordarea unui certificat din cele două alocate producţiei de energie eoliană până în 2017. Decizia a nemulţumit investitorii în astfel de unităţi de producţie a electricităţii.
Certificatele verzi reprezintă ajutorul acordat de stat producţiei de energie din surse regenerabile şi sunt plătite prin facturi de toţi consumatorii de energie din România.
Venituri tot amânate
Pe lângă sumele pe care grupul ceh nu le va primi până în 2017, ca urmare a suspendării acordării unor certificate verzi, CEZ susţine că mai are de recuperat 370 milioane de lei în contul investiţiilor în distribuţia electricităţii, dar pe care autorităţile nu le recunosc în tarife, precum şi alte creaţe de 400 milioane de lei.
“Dacă ar fi să recuperăm investiţiile în distribuţie într-un an, ar fi o majorare cu 40% a preţului energiei, dar noi am propus eşalonarea pe cinci ani, deci ar fi o creştere de 8-10% a tarifelor de distribuţie”, a afirmat Adrian Borotea, director de afaceri corporatiste şi membru al Directoratului CEZ România.
Veskrna a afirmat că acţionarul CEZ, respectiv statul ceh, ar putea decide să restrângă investiţiile în România, dar nu va renunţa la active de pe piaţa românească.
“Din ianuare încercăm să înţelegem ce nu facem bine. Poate greşim când jucăm rol de bancă pentru CFR şi pentru Poşta Română. Poate este o greşeală când investim şi vedem că tarifele sunt scăzute. Poate am greşit când celelalte companii îşi reduceau, din cauza crizei, numărul de personal şi salariile, iar noi le creşteam cu 4%. (…) CEZ România a fost un model pentru CEZ International, dar acum a devenit doar o altă companie cu probleme din Balcani”, a adăugat Veskrna.
Cehia de România
Grupul CEZ este prezent pe piaţa românească din anul 2005, odată cu preluarea companiei de distribuţie Electrica Oltenia SA, care asigură alimentarea cu energie electrică a şapte judeţe: Argeş, Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Vâlcea şi Teleorman. Afacerile Grupului CEZ în România sunt reprezentate de cele 8 companii – CEZ Distribuţie, CEZ România, CEZ Vânzare, CEZ Trade, Tomis Team, MW Invest, Ovidiu Development şi TMK Hydroenergy Power.
Grupul CEZ deţine cea mai mare capacitate instalată în energii regenerabile. Sunt investiţii în zona Dobrogea, la Fântânele, Cogealac şi Grădina, unde au fost cheltuite 1,1 miliarde euro pentru realizarea celui mai mare parc eolian pe uscat din Europa, cu o putere totală instalată de 600 MW. Construcţia parcurilor amplasate la nord de Constanţa s-a desfăşurat în mai multe etape – prima, aflată la Fântânele, include 139 de turbine eoliene cu o capacitate de 347,5 MW. Cea de-a doua etapă s-a desfăşurat în zona Cogealac şi Grădina, incluzând 101 turbine cu o capacitate totală de 252,5 MW. Întreaga capacitate a Parcurilor Eoliene CEZ a fost pusă în funcţiune la sfârşitul anului 2012.
În vederea îndeplinirii directivei UE de a asigura provenienţa a 20% din producţia totală de energie electrică din surse regenerabile până în anul 2020, investiţia derulată de Grupul CEZ în Dobrogea este una deosebit de importantă. În 2009, în România, numai 14 MW au fost instalaţi în scopul valorificării potenţialului eolian.
În 2011, Grupul CEZ în România a achiziţionat 100% pachetul de acţiuni al companiei care deţine sistemul hidroenergetic de lângă Reşiţa, judeţul Caraş Severin, format din 4 microhidrocentrale (Grebla, Crăinicel 1, Crăinicel 2 şi Breazova) şi amenajările hidro aferente de la Trei Ape, Gozna, Văliug şi Secu, având o capacitate totală instalată de aproximativ 18 MW şi o producţie de circa 70 GWh/an. Grupul CEZ investeşte în reabilitarea complexului de hidrocentrale de la Reşiţa în scopul creşterii eficienţei; capacitatea de producţie urmând să se ridice la peste 20 MW după finalizarea procesului de modernizare.
