Mugurel Cozmanciu, fost secretar de stat în Ministerul Mediului în Guvernul Ponta I, a ţinut să atragă atenţia asupra importanţei şi ameninţărilor care planează asupra domeniilor ape şi păduri. La audierile în comisiile de specialitate ale Parlamenului, ministrul delegat desemnat pentru conducerea Departamentului de Ape, Păduri şi Piscicultură, Doina Pană, a avut o prestaţie mai puţin convingătoare. De aceea, Cozmanciuc, deputat PNL în prezent, a întocmit o listă cu 10 puncte esenţiale care trebuie urmate pentru dezvoltarea durabilă a sectorului forestier.
”Consider că România va progresa în momentul în care nu vom mai încerca să reinventăm programe şi proiecte în fiecare an, ci vom urma o strategie clară de dezvoltare, asumată de întregul sector”, a declarat Mugurel Cozmanciuc, într-un comunicat de presă.
Demnitarul a idenficat 10 probleme care au cel mai mare impact asupra domeniului silvic, pentru care are şi măsuri menite să pună ordine în sistem. Astfel, prima se referă la lipsa unei viziune de dezvoltare a pădurilor. “Din această perspectivă reiese clar necesitatea adoptării unei Strategii Forestiere Naţionale 2014-2023, asumată la nivel guvernamental, sustenabilă financiar şi cu mecanisme clare de implementare şi monitorizare. O astfel de strategie ne va permite să spunem clar, la nivel naţional şi european, unde vrem să ajungem în următorii 10 ani şi să nu ne mai schimbăm orientarea de la un mandat la altul”, se arată în comunicat.
Cozmanciuc atrage atenţia şi asupra gradului scăzut de împăduriri, ceea ce conduce la necesitatea împăduririi a cel puţin 10.000 ha pe an. Pentru aceasta, se impune adoptarea Programului naţional de împădurire care să prevadă ameliorarea prin împădurire a 50.000 ha din terenuri degradate inapte pentru agricultură; aplicarea Programului naţional de perdele forestiere, cu 10.000 ha de perdele forestiere de protecţie ca parte a sistemului naţional.
Pe lista lui Cozmanciuc mai figurează aplicarea măsurilor necesare pentru creşterea accesibilităţii fondului forestier, pentru că densitatea drumurilor forestiere este cu mult sub media europeană. El propune ca ţintă 20.000 km de drumuri forestiere până în 2020. În prezent, România dispune de 42.000 km de drumuri forestiere, pentru cele 6,4 milioane ha de pădure, iar, cu încă 20.000 km, am ajunge la o densitate de 9,5 m/ha, faţă de peste 30 m/ha cât se înregistrează în Austria, Germania sau Elveţia.
Codul silvic de bază
Mugurel Cozmanciuc atrage atenţia necesităţii unui nou Cod silvic, pentru că legislaţia de profil este învechită. “Îmi doresc ca acest Cod Silvic să ţină cont de principiile economiei de piaţă, de dreptul constituţional de proprietate, precum şi de specificul economiei forestiere româneşti”, susţine deputatul. Potrivit acestuia, majoritatea suprafeţelor neadministrate reprezintă suprafeţe mici de pădure, foarte greu de identificat în teren ca urmare a modului defectuos de punere în posesie şi a lipsei cadastrului forestier. În prezent contractele de administrare/servicii silvice pentru micii proprietari se fac pe baza documentelor de proprietate fără o identificare corectă în teren din cauza lipsei cadastrului forestier, precizează documentul.
“Modificările ce trebuiesc aduse prin acest act normativ au drept obiectiv diminuarea tăierilor ilegale şi a abuzurilor în activitatea de exploatare a pădurilor şi care trebuie susţinute de o finanţare echitabilă pentru pădurile României”, a declarat Mugurel Cozmanciuc.
Subfinanţare cronică
Demnitarul a subliniat subfinanţarea care se înregistrează în domeniul forestier, sursa de finanţare cea mai bună fiind reprezentată de fondurile comunitare. “În noul PNDR 2014-2020 este necesară suma de 3 miliarde euro alocare din FEADR. Este necesară o alocarea echitabilă a fondurilor prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 pentru a evitarea subfinanţarea sectorului forestier, sector de o importanţă vitală pentru economia rurală, sector ce are potenţial de a genera aproximativ 80.000 de locuri de muncă în perioada 2014-2020”, a mai spus deputatul.
Pe lista lui Cozmanciuc mai figurează necesitatea aplicării Strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung, ce implică lucrări de corectare a torenţilor pentru reducerea riscului hidrologic cu mare importanţă pentru producţia agricolă, protejarea obiectivelor social-economice, a localităţilor, a solului şi stoparea aluviunilor. “Acestea, ca şi costuri şi locuri de muncă, se asimilează sectorului de drumuri forestiere”, a adăugat fostul secretar de stat.
Compensaţii pentru restricţii
Mugurel Cozmanciuc pune accent pe necesitatea acordării de plăţi compensatorii în contul restricţiilor instituite asupra proprietăţilor private. “În ţările Uniunii Europene este consacrat legislativ, uneori la nivel constituţional, un principiu inaplicabil în România: orice restricţie asupra proprietăţii, instituită prin legi ori regulamente locale, trebuie compensată. Circa 53% din pădurile cuprinse în Fondul Forestier Naţional (FFN) îndeplinesc diverse funcţii speciale de protecţie, cum ar fi protecţia biodiversităţii, a solului şi a apei sau joacă un rol deosebit de important în atenuarea efectelor schimbărilor climatice. De asemenea, circa 41% din pădurile din FFN se află situate în zone Natura 2000. Ca şi în cazul compensării financiare a deţinătorilor de pajişti cu înaltă valoare naturală pentru serviciile publice oferite societăţii, este necesar ca şi deţinătorilor de terenuri forestiere să le fie recunoscute meritele pentru furnizarea de astfel de servicii şi să fie compensaţi financiar corespunzător”, mai spus Cozmanciuc.
Lipsa cadastrului forestier, sursă de ilegalităţi
Demnitarul este de părere că lipsa cadastrului forestier este principala cauză a nerespectării regimului silvic. “Baza cartografică actuală, acolo unde există, este neactualizată şi are o vechime de 25-30 de ani. În condiţiile în care ne dorim să aplicăm Codul silvic este absolut necesară delimitarea clară a fiecărei proprietăţi cu întocmirea de hărţi”, a adugat fostul secretar de stat
Mugurel Cozmanciuc consideră că este nevoie de un Plan naţional de combatere a tăierilor ilegale. “Fenomenul tăierilor ilegale a condus la inundaţii şi alunecări de terenuri, cu efecte de multe ori devastatoare asupra comunităţilor locale şi infrastructurii. În zonele sudice ale ţării au fost semnalate tendinţe de aridizare şi deşertificare ca urmare a distrugerii perdelelor forestiere de protecţie şi tăierilor ilegale a unor întregi trupuri de pădure. De aceea, trebuie să existe un Plan naţional de combatere a tăierilor ilegale, prin intermediul căruia să fie mărit numărul controalele în fondul forestier naţional şi, de asemenea, să fie crescut numărul personalului cu rol de control din cadrul Inspectoratelor Teritoriale de Regim Silvic şi Vânătoare”, a adăugat deputatul.
Ultimul punct de pe lista luii Cozmanciuc se referă la utilajele învechite folosite în explotarea fondului forestier, pe care le consideră “dăunătoare mediului şi mediului de afaceri”. De aceea, este nevoie de programe de reînnoire a parcului auto pentru utilaje forestiere.
