Cea mai mare problemă identificată la minele din Valea Jiului este lipsa acută a investiţiilor din ultimii 20 de ani, lipsa retehnologizării şi a modernizării metodelor de extracţie, potrivit reprezentanţilor Comitetului pentru activitatea minieră. Conform unui comunicat de presă al Ministerului Energiei, emis după întâlnirea Grupului de lucru Huilă din cadrul Comitetului pentru activitatea minieră, după Revoluţie, nivelul investiţiilor în minerit a scăzut la 5% din valoarea celor de dinainte de 1989. Pe de altă parte, productivitatea minerilor a scăzut an de an; astfel, dacă în anul 2013, productivitatea a fost de 254 tone de huilă/angajat/an, în 2014 a scăzut la 246 tone/angajat/an, pentru ca anul trecut să ajungă la 212 tone/angajat/an.
Membrii Grupului de lucru consideră că o soluţie pentru rezolvarea acestei probleme ar fi accesarea unui ajutor de stat pentru facilitarea închiderii minelor necompetitive, în conformitate cu Decizia 787/ 2010/UE, în condiţiile în care Complexul Energetic (CE) Hunedoara (CEH) continuă să asigure serviciile tehnologice de sistem, cel puţin la nivelul actual. O continuare a activităţii extractive după 2018 este posibilă în condiţiile returnării ajutorului de stat.
„Cea mai mare problemă identificată de membrii Comitetului pentru activitatea minieră este lipsa acută a investiţiilor din ultimii 20 de ani, lipsa retehnologizării şi modernizării metodelor de extracţie. După Revoluţie, nivelul investiţiilor în minerit a scăzut la 5% din valoarea celor de dinainte de 1989, iar după anul 2007 nu a mai fost demarată nicio investiţie. Complexurile mecanizate asigură, potrivit specialiştilor din Comitet, productivitate dublă faţă de metodele clasice de exploatare, folosite în mare parte dintre minele actuale. Costurile de achiziţionare a unui astfel de complex mecanizate sunt evaluate de circa 11 – 12 milioane de euro. Potrivit calculelor făcute de membrii Comitetului, cheltuielile de retehnologizare a minei Livezeni ajung la 127 de milioane de lei”, se menţionează în comunicatul Ministerului Energiei.
Astfel, la nivelul anului trecut, 70% din costul de producţie a cărbunelui a reprezentat cheltuiala cu „munca vie”, ceea ce înseamnă că extracţia se face cu tehnologii vechi de mai bine de un sfert de secol.
De asemenea, un alt aspect prezentat de membrii grupului de lucru Huilă este faptul că închiderea minelor, după actualele metode, nu ar mai permite redeschiderea acestora, făcând mai rentabilă săparea unui nou puţ, decât deschiderea celui închis prin rambleiere.
„Concluziile întâlnirii Comitetului pentru activităţi miniere sunt: rezerve de cărbune există, costul lor de explorare este foarte mare, iar principalul motiv care a condus la această situaţie este lipsa acută de investiţii din ultimii 20 de ani”, se mai precizează în comunicat.
Grupul de lucru Huilă din cadrul Comitetului pentru activitatea minieră s-a reunit marţi la Ministerul Energiei, sub coordonarea secretarului de stat Corina Popescu. Membrii comitetului de coordonare pentru activitatea minieră din grupul de lucru huilă au prezentat situaţia actuală a celor patru mine (Livezeni, Lonea, Vulcan şi Lupeni) care funcţionează în Valea Jiului şi propunerile pentru păstrarea producţiei de cărbune din Valea Jiului conforme cu cerinţele şi restricţiile impuse de Comisia Europeană.
Rezerva totală de cărbune existentă în prezent în Valea Jiului este de 53,2 milioane tone, cea mai mare cantitate găsindu-se la exploatarea minieră de la Livezeni (17,5 milioane de tone), iar cea mai mică (7 milioane de tone) la exploatarea minieră Lonea.
Indicatorii tehnici de producţie în perioada 2013-2015 arată că în 2013 s-au extras 1,296 milioane de tone de cărbune, cu un număr total de angajaţi de 5.100, în 2014 s-au extras 1,158 milioane de tone de cărbune, cu un număr total de angajaţi implicaţi în activitatea minieră de 4.700, iar în 2015 s-au extras 956.000 de cărbune, când Complexul Energetic Oltenia avea un număr total de 4.500 de angajaţi implicaţi în activitatea minieră.
Producţia totală de cărbune programată pentru anul 2016 este de 1,038 milioane de tone, din care sortat 965.600 de tone, iar supus spălării 72.440 de tone. În aprilie 2016, Complexul Energetic Hunedoara are angajaţi implicaţi în activitatea minieră 3.715 muncitori, 177 maiştri şi 315 personal TESA.
