Piaţa gazelor pentru consumatorii non-casnici va fi liberalizată complet până la 31 decembrie 2015, cu un an mai târziu decât calendarul stabilit în 2012, însă autorităţile române nu exclud finalizarea perioadei de liberalizare mai devreme de acest termen, se arată în memorandumul agreat de Guvern şi FMI la începutul lunii martie 2014.
“Intenţionăm să implementăm calendarul de liberalizare a preţului gazelor aşa cum am planificat, să obţinem o dereglementare completă pentru consumatorii non-casnici până cel târziu la 31 decembrie 2015, iar, pentru cei casnici, la 31 decembrie 2018“, se arată într-un raport al Fondului Monetar Internaţional (FMI), publicat pe site-ul instituţiei.
Calendarul de liberalizare stabilit în 2012 prevedea liberalizarea totală a pieţei gazelor pentru consumatorii industriali până la 31 decembrie 2014, însă legea energiei electrice şi a gazelor naturale prevede posibilitatea prelungirii cu un an a acestui termen, în funcţie de condiţiile de piaţă.
“Luăm în calcul dereglementarea completă înainte de termen pentru consumatorii non-rezidenţiali şi vom realiza o analiză de risc în acest sens. Dacă va fi necesar, o astfel de dereglementare va fi completată de obligativitatea pentru producători să vândă o anumită cantitate pe o piaţă competitivă, iar, pentru traderii angro, să tranzacţioneze o parte din vânzările lor utilizând o platformă centralizată de gaze licenţiată de ANRE. ANRE va realiza o analiză de risc, pe baza căreia va decide dacă va fi cazul să dereglementăm mai devreme piaţa pentru traderii angro“, se mai arată în memorandum.
Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a declarat, recent, că se intenţionează introducerea unor obligativităţi pentru producători de a tranzacţiona transparent, centralizat şi nediscriminatoriu, pe o platformă din România. “De fiecare dată când vorbim despre piaţă, trebuie să ne gândim în primul rând la furnizare. Ceea ce vom propune şi vom susţine zilele următoare este introducerea unor obligativităţi pentru producători de a tranzacţiona transparent, centralizat şi nediscriminatoriu, pe o platformă din România. Vom face această propunere şi va fi la latitudinea şi în responsabilitatea ANRE să stabilească în ce proporţie vor fi obligaţi producătorii. De multe ori, consumatorii nu cumpără direct de la producători, ci de la furnizori, deci când vorbim de funcţionarea pieţei, trebuie să avem în vedere câţi furnizori sunt şi care sunt cotele lor de piaţă“, a spus Nicolescu. El a precizat că producătorii sunt obligaţi să furnizeze pe piaţa reglementată, care acoperă aproximativ 45% din total consum, restul de 55% fiind piaţa competitivă, eligibilă.
“Această piaţă eligibilă este aprovizionată prin contracte bilaterale, cu producători, sau furnizori, sau furnizori care au şi capacitate de producţie, sau sunt aprovizionaţi din import, sau vor avea posibilitatea să cumpere de pe această platformă de tranzacţionare. Deci unii dintre consumatori îşi pot negocia direct contractele cu Romgaz, cu Petrom sau cu Amromco.(…) Deci avem scădere de consum, intenţia producătorilor de a creşte producţia şi imposibilitate tehnică de export, aşa că un moment mai bun de a încuraja forţele pieţei să lucreze şi să se aşeze la masa de negocieri şi să seteze contractele în funcţie de cerere şi ofertă nu cred că putem avea. Consumatorii au în acest moment o putere mare de negociere“, a mai spus Răzvan Nicolescu.
CFR Marfă se vinde la anu’
Vânzarea pachetului majoritar de acţiuni la CFR Marfă este preconizată a avea loc în mai 2015, autorităţile având în plan restructurarea companiei şi, simultan, relansarea procesului de privatizare, conform raportului publicat de Fondul Monetar Internaţional.
Managementul CFR Marfă a elaborat o listă cu măsurile de restructurare, incluzând reducerea cheltuielilor de personal, pentru a readuce compania pe profit în 2014 şi a preveni acumularea de arierate.
Autorităţile s-au angajat să sprijine managementul CFR Marfă în procesul de restructurare, iar bugetul companiei pentru 2014 include aceste măsuri.
În cazul în care restructurarea nu va avea efectele dorite, autorităţile au fost de acord să exploreze şi alte variante pentru ca procesul de restructurare să avanseze.
Punerea în aplicare cu succes a planului va necesita un puternic de sprijin din partea Guvernului, ca acţionar unic al societăţii, consideră reprezentanţii FMI. Dacă o astfel de susţinere se dovedeşte a fi prea dificilă politic, autorităţile ar trebui să plaseze voluntar CFR Marfă în proces de insolvenţă.
Riscuri la economie
Riscurile la adresa perspectivei economiei sunt în linii mari echilibrate în acest an, iar scenariul de bază prevede o redresare susţinută şi mai extinsă a economiei în 2014, se arată în raportul FMI după primele două evaluări ale acordului cu România.
Creşterea ar urma să fie anul acesta de 2,2%, mai puţin decât în 2013 (3,5%), dar cu un avans semnificativ al sectoarelor non-agricole. O absorbţie mai bună a fondurilor UE ar urma să sprijine o redresare graduală a investiţiilor. Consumul privat este aşteptat să se redreseze, cu o creştere a venitului real disponibil, în urma recentei politici de relaxare şi a nivelului scăzut record al inflaţiei, a salariului minim mai ridicat, precum şi a îmbunătăţirii generale a încrederii consumatorilor, pe fondul revenirii pe creştere a zonei euro, se mai arată în raportul FMI.
Inflaţia va rămâne scăzută în primul trimestru din 2014 (sub nivelul inferior al intervalului de variaţie stabilit de Banca Naţională a României), înainte de a reveni în partea superioară a intervalului, în a doua jumătate a lui 2014, în urma majorării preţurilor administrate. Potenţiala volatilitate a preţului alimentelor, totuşi, va continua să fie un factor major de incertitudine privind evoluţia inflaţiei.
FMI estimează că deficitul de cont curent se va amplifica uşor, la 1,5% din PIB în 2014 şi 1,9% din PIB în 2015, deoarece cererea pe plan intern începe să se redreseze. Intrările de capital ar urma să stagneze, pe fondul majorării investiţiilor străine directe (ISD) faţă de nivelul recent (deoarece perspectiva creşterii Europei se îmbunătăţeşte), al ritmului lent al procesului de deleveraging al băncilor străine şi al intrărilor continue de fonduri UE.
În timp ce performanţa solidă din industrie ar putea continua să sprijine creşterea pe partea de furnizare, iar absorbţia mai bună a fondurilor UE ar putea sprijini o redresare mai solidă în privinţa investiţiilor, gospodăriilor, corporaţiilor, procesul de deleveraging al băncilor străine, alături de majorarea creditelor neperformante ar putea continua să constrângă avansul creditării şi să întârzie redresarea cererii interne, semnalează raportul FMI.
Mai mult, înăsprirea politicii monetare în economiile avansate ar putea duce la ieşiri de capital, deoarece investitorii reevaluează riscurile portofoliilor şi profitul, ceea ce ar putea pune presiuni asupra cursului valutar. Ieşirile de capital ar putea fi afectate şi de scăderea încrederii din cauza turbulenţelor din Ucraina. Ţinând cont de volumul masiv al creditării în valută, o depreciere severă a cursului valutar ar putea determina o deteriorare suplimentară a bilanţurilor băncilor şi a sectorului privat, avertizează FMI.
Incertitudinile politice crescânde privind alegerile din 2014, în special alegerile prezidenţiale, ar putea afecta stabilitatea discuţiilor politice şi încrederea consumatorilor şi a investitorilor, se arată în raportul FMI.
Ţintă la arierate
Ţinta de arierate la bugetele administraţiei locale, convenită de autorităţile române şi FMI, este de 300 milioane lei pentru finalul lunii martie 2014 şi de 250 milioane lei pentru finalul primului semestru din 2014, potrivit Memorandumului tehnic de înţelegere dintre România şi FMI.
La finalul anului 2013, arieratele la bugetele locale au fost de 196 milioane lei, iar la finalul lunii februarie 2014 acestea au urcat uşor, la 222,3 milioane lei. Pentru septembrie 2014 şi decembrie 2014, ţintele de arierate la bugetele locale sunt la nivelul de 200 milioane lei, aproape de nivelul de la finalul anului 2013.
Pentru arieratele administraţiei centrale şi sistemului de asigurări sociale, ţintele de arierate convenite cu FMI, ca şi criterii de performanţă şi ţinte indicative, sunt de 20 milioane lei la finalul primului trimestru şi al primului semestru din 2014, de 17,5 milioane lei la finalul lunii septembrie 2014 şi de 15 milioane lei la finalul anului în curs.
Pentru deficitul bugetar, ţinta trimestrială pentru martie 2014 este de 4,54 miliarde lei, inclusiv ajutorul pentru fonduri europene (dacă România absoarbe mai multe fonduri poate face un deficit mai mare – n.r.).
La finalul lunii februarie 2014, datele MFP arătau un deficit bugetar de 3,06 miliarde lei (0,46% din PIB).
Pentru celelalte trimestre, ţintele (cumulate) de deficit bugetar sunt de 8,23 miliarde lei – iunie 2014, 7,2 miliarde lei – septembrie 2014 şi 14,71 miliarde lei – la finalul anului.
Datorie publică scăzută şi sustenabilă
Datoria publică a României este scăzută şi sustenabilă, dar nevoia de finanţare pentru 2014, de peste 9,5% din PIB, este relativ ridicată şi reprezintă principala vulnerabilitate, se mai arată în raportul Fondului.
Principalele riscuri, în opinia FMI, vizează o performanţă mai slabă a României în ceea ce priveşte creşterea economică şi datorii neprevăzute ale sectorului bancar, care ar putea conduce la o creştere a datoriei publice la 50% din PIB.
Datoria publică, inclusiv garanţiile, se situează la 39,2% din PIB la finalul anului 2013 şi va creşte cu 0,75 puncte procentuale în 2014.
Din cauza scadenţei medii relativ scăzute a datoriei publice, de 4,75 ani, nevoia de finanţare pentru 2014 este de 9,5% din PIB.
Potrivit FMI, cu o datorie externă de 49% din total şi cu titluri de stat denominate în valută, emise pe piaţa internă, de aproape trei procente din PIB, datoria publică este, de asemenea, expusă riscului valutar.
Investiţiile nerezidenţilor în titluri de stat au crescut cu peste 20% în ultimele 12 luni, ceea ce creşte şi expunerea la schimbări în privinţa fluxurilor de capital.
Pe de altă parte, chiar dacă datoria publică a Românei ar urca la 50% din PIB, în condiţiile unei contraperformanţe în ceea ce priveşte creşterea economică, acest nivel, oricum, s-ar situa sub pragul de 60% din PIB prevăzut de Pactul de Stabilitate.
Îngheţ la cheltuielile publice
Întârzierea de trei luni în implementarea accizei suplimentare de 7 eurocenţi pe litrul de carburant (cu un impact de 0,1% din PIB) va fi compensată de îngheţarea unor cheltuieli publice, inclusiv a unor cheltuieli pentru proiectele administraţiei locale, în cazul în care colectarea veniturilor bugetare nu se îmbunătăţeşte până la mijlocul acestui an, se mai arată în raportul FMI.
De asemenea, ca o măsură de siguranţă în ceea ce priveşte incertitudinile în colectarea veniturilor bugetare, resursele fondului-tampon (buffer) bugetar de 10% pe anumite cheltuieli, de circa 2,3 miliarde lei (0,3% din PIB) nu vor fi eliberate până la a doua rectificare bugetară, din toamna anului 2014.
Majorarea accizei pentru carburanţi, cu 7 eurocenţi pe litru, a intrat în vigoare marţi, 1 aprilie. Potrivit estimărilor autorităţilor, măsura conduce la creşterea cu 0,41 lei/litru a preţului la carburanţi, iar veniturile suplimentare la buget vor fi de 2,5 miliarde lei.
Iniţial, Guvernul a anunţat introducerea accizei de 7 eurocenţi de la 1 ianuarie 2014, dar măsura a fost amânată pentru 1 aprilie, pe fondul disputelor dintre premier şi preşedintele României, care a refuzat să promulge bugetul de stat pe 2014, cu acciza suplimentară, şi să semneze memorandumul României cu FMI.
Bugetul de stat pe 2014 a fost promulgat de preşedinte după amânarea aplicării accizei.
Acciza suplimentară se aplică de la 1 aprilie 2014, iar transportatorii ar putea beneficia de unele facilităţi, care presupun restituirea unei părţi din acciză.
Impactul acestei compensări pentru transportatori este estimat de MFP la 353 milioane lei în 2014.
