Legea energiei electrice prevede un interval scurt pentru liberalizarea preţurilor pentru consumatorii non-casnici, termen ce nu poate fi considerat credibil, a declarat Ştefan Botezatu, partener, coordonator practică energie Kinstellar, la conferinţa Mediafax Talks about Energy, ce a avut ca temă strategia energetică a României.
“Actualul proiect de lege al energiei electrice prevede un interval scurt pentru liberalizarea preţurilor, cel puţin la consumatorii non-casnici. Este foarte scurt şi nu este credibil”, a afirmat acesta.
De asemenea, reprezentantul Kinstellar a precizat că există “portiţe” în lege, iar companiile vor reacţiona, dacă politicul va apela la acestea. “Prima amânare estimată este termenul excesiv de implementare a legislaţiei secundare. Probabil va fi presiune externă pentru implementare. Calendarul, cel puţin pe non-casnici, nu poate fi implementat. Depinde doar de decizia politică dacă se va implemenata calendarul, dar mediul privat va suferi. Statul încurajează, de fapt, subvenţionarea unor categorii de consumatori, care nu ar trebui să aibă preţ reglementat. Dacă se va amâna liberalizarea, probabil unii furnizori reglementaţi se vor gândi la acţiuni mai serioase. Dacă amânarea se întâmplă, companiile vor avea de suferit, investitorii se vor gândi la alte acţiuni serioase”, a precizat Ştefan Botezatu.
De remarcat, la numai câteva ore de la această declaraţie, plenul Senatului, cameră decizională, a aprobat proiectul de lege privind energia electrică, care prevede, printre altele, şi liberalizarea pieţei energiei electrice. ”Calendarul de eliminare treptată a preţurilor reglementate pentru clienţii finali este stabilit cu începere din luna decembrie 2012 pentru clienţii non-casnici, respectiv din luna iulie 2013 pentru clienţii casnici. Calendarul a fost stabilit ţinând seamă şi de eventualele efecte negative ale eliminării preţurilor reglementate, astfel încât acestea să fie cât mai puţin resimţite de clienţi”, se arată în textul proiectului legislativ.
Pe de altă parte, ataşatul comercial al SUA la Bucureşti, Keith Kirkham, a declarat că România trebuie să definească profilul consumatorului vulnerabil, pentru a-şi fundamenta datele atunci când se vorbeşte despre impactul liberalizării preţurilor la gaze naturale şi energie electrică. “Se discută despre consumatorii din sectorul energetic, care plătesc pentru a consuma, şi se fac comparaţii la nivel european. Se vorbeşte despre faptul că în România consumatorul vulnerabil va fi afectat. Dar avem datele care să arate cine este consumatorul vulnerabil? Aceste date sunt absolut necesare, în contextul discuţiilor despre preţul energiei“, a afirmat Keith Kirkham.
De asemenea, oficialul american a precizat că, în România, nu este acordată atenţia cuvenită subiectului conservării energiei electrice. “Conservarea energiei nu este o temă discutată prea mult în România. În SUA a fost o măsură bună pentru a domoli cererea din piaţă“, a adăugat Keith Kirkham. Ataşatul comercial a menţionat, totodată, faptul că nivelul redevenţelor din România trebuie să fie unul competitiv la nivel internaţional.
La rândul său, directorul Afaceri Publice şi Reglementare OMV Petrom, Răzvan Nicolescu, a declarat că indicatorul relevant este acela care arată cât revine statului, atât din taxări, cât şi din redevenţe. “Indicatorul cu adevărat important, şi nu l-am văzut nicăieri public, este cât îi rămâne statului din resursa respectivă. Şi în cazul redevenţelor, şi în cazul suprataxării, important este cât ia statul. În ceea ce priveşte redevenţele, în România, statul ia mai mult decât ia Polonia”, a afirmat acesta.
Pe de altă parte, reprezentantul Petrom consideră că orice măsură de natură fiscală, inclusiv taxarea profiturilor excepţionale ale companiilor din energie, ar trebui să nu afecteze investiţiile acestora. “Nu am văzut o propunere în dezbatere publică privind taxarea veniturilor, profiturilor excepţionale. În general, nu comentăm pe declaraţii politice. Orice măsură s-ar lua, de natură fiscală, ar trebui ca aceasta să nu afecteze investiţiile, pentru că acest lucru se reflectă, apoi, în producţie”, a mai spus Răzvan Nicolescu.
Reamintim, ministrul Economiei, Daniel Chiţoiu, a declarat, recent, că proiectul de lege privind suprataxarea veniturilor excepţionale ale companiilor petroliere va fi aprobat în 2012, iar societăţile vor fi taxate din 2013. Intenţia autorităţilor de a aplica legea privind suprataxarea veniturilor excepţionale ale companiilor din energie, o dată cu liberalizarea pieţelor, a fost exprimată în urma redevenţelor mici pe care le plătesc companiile petroliere către stat pentru exploatarea resurselor naturale.
Fără investiţii,devenim dependenţi de importuri energetice
“Dacă nu se vor realiza investiţiile în domeniul energetic, România va ajunge în 2030 la o dependenţă de importuri aproape dublă faţă de nivelul actual, iar nivelul actual este mult peste media europeană”, a afirmat Răzvan Nicolescu.
Acesta a precizat că estimarea investiţiilor în energie din strategia autorităţilor, pentru 2020, de 30 miliarde euro, este una prudentă şi greu de realizat. “Este necesară înlocuirea centralelor vechi, precum şi investiţii mari în modernizare, în sectorul de hidrocarburi. Nu va fi uşor de realizat”, a spus Nicolescu.
Pe de altă parte, acesta a declarat că necesarul de investiţii al României în domeniul petrolului şi gazelor naturale, până în 2030, ar putea ajunge la 60 miliarde euro, dublu faţă de estimările din strategia energetică elaborată de Guvern.
„România are nevoie de investiţii în sectorul energetic, dar parcă ne este tot mai greu să identificăm sursele. Strategia energetică spune că este nevoie de 30 miliarde euro în tot sectorul energetic. Mi se pare o estimare prudentă. Din analiza noastră, în sectorul de petrol şi gaze, pentru ca România să îşi fructifice potenţialul, este nevoie de investiţii de 30-60 miliarde euro în petrol şi gaze”, a declarat Niculescu la conferinţa Mediafax Talks about Energy.
Pe de altă parte, el a menţionat că petrolul şi gazele naturale vor continua să asigure 50% din cererea primară de energie în anul 2030.
El a apreciat că este exclus ca doar statul să acopere investiţiile, întrucât acesta are mari dificultăţi în asigurarea unor servicii de bază, precum sănătatea şi educaţia. De asemenea, companiile de stat nu au realizat în ultimii ani investiţii notabile, terminând doar proiecte începute înainte de 1989, precum reactoarele nucleare de la Cernavodă. Una dintre şansele ca societăţile de stat să poată începe derularea unor investiţii mari este numirea de directori profesionişti, selectaţi pe criterii de competenţă. Altă potenţială sursă de finanţare a investiţiilor în sectorul energetic ar fi capitalul privat autohton, care, însă, este „insuficient dezvoltat pentru a face faţă provocărilor investiţiilor mari”.
Soluţia poate fi reprezentată, în opinia reprezentantului Petrom, de capitalul privat străin, cu condiţia ca statul să ofere un cadru de reglementare stimulativ. „Nu este simplu nici aici, pentu că este competiţie între ţări. Depinde de cadrul de reglementare, dar şi de atitudinea generală. Tot mai mulţi «patrioţi» spun că străinii ne fură ţara şi ei sunt aici cu pieptul gol s-o apere de exploatatori. Nu asta este atitudinea de care este nevoie”, a adăugat Nicolescu.
El a mai spus că OMV Petrom a reinvestit în România 93% din profiturile înregistrate după ce a fost privatizată, respectiv 7,7 miliarde de euro. Compania Petrom a fost preluată, în 2004, de către grupul austriac OMV.
Piedici în calea regenerabilelor
Capacitatea limitată de racordare la reţea, posibila saturare a pieţei certificatelor verzi, asigurarea cash flow-ului şi dificultăţile de finanţare sunt câteva dintre problemele cu care se confruntă investitorii din domeniul energiei regenerabile din România, potrivit reprezentanţilor CEZ.
„Partea plină a paharului este că primim deja două certificate verzi, care creează un oarecare sentiment de siguranţă a recuperării investiţiilor”, a declarat Ion Lungu, directorul general al CEZ Trade, care a adăugat, însă, că, din punctul de vedere al companiei pe care o reprezintă, reglementările sunt instabile şi neclare.
“De ce continuăm să dăm acces la reţea, respectiv să semnăm contracte de racordare, care potrivit ultimelor date ar fi undeva la 13.500 MW? De asemenea, sunt date avize tehnice pentru racordare la nivel de 10.000 MW. Vă închipuiţi, 23.000 MW!? Nimeni nu cred că îşi poate imagina că aşa ceva se va întâmpla în România”, a spus Lungu.
Referindu-se la abordarea autorităţilor, Lungu a spus că Transelectrica invocă lipsa unor prevederi legale care să permită refuzul accesului, deşi unele proiecte sunt fanteziste, însă ANRE a anunţat în mod constant că actuala capacitate de conectare este limitată.
Alt obstacol este, potrivit lui Lungu, posibilitatea saturării pieţei în ceea ce priveşte certificatele verzi undeva la nivelul anilor 2015-2016. „În acel moment, având în vedere evoluţia capacităţii instalate de regenerabile şi creşterea obligaţiilor prin cota de energie produsă, se va ajunge, pentru o perioadă scurtă, ca energia generată de capacităţile regenerabile să fie mai mare decât necesităţile noastre pentru îndeplinirea cotei. Nimeni nu ştie ce se va întâmpla (…) cu preţul certificatelor. Probabil se va prăbuşi, dar există o limită minimă prevăzută în lege”, a spus reprezentantul CEZ. El a adăugat că, în actualul sistem de reglementare, un număr de certificate verzi va fi pierdut.
Lungu a spus că altă problemă se referă la asigurarea unui cash flow pentru investitori, arătând că, ultimele patru-cinci sesiuni derulate de OPCOM pe piaţa certificatelor verzi, au condus la tranzacţii extrem de reduse. În plus, investitorii se confruntă şi cu dificultăţi de finanţare pentru noile proiecte, pe fondul unor reacţii „extrem de precaute” din partea băncilor.
Printre cei mai mari producători de energie eoliană din România se numără CEZ (Cehia), Enel (Italia) şi Energias de Portugal.
Investigaţii la gaze şi electricitate
Rezultatele investigaţiei Consiliului Concurenţei (CC) în sectorul energiei electrice vor fi prezentate în această vară, iar cele ale investigaţiei din sectorul gazelor naturale la începutul anului 2013, a anunţat preşedintele CC, Bogdan Chiriţoiu. “În ceea ce priveşte investigaţia pe segmentul energie electrică, în vara aceasta intenţionăm să prezentăm concluziile, să le lansăm în dezbatere. Investigaţia pe gaze este de-abia pornită, aşteptăm concluziile la începutul anului viitor”, a spus Bogdan Chiriţoiu.
Preşedintele CC a menţionat că în investigaţia privind contractele bilaterale ale Hidroelectrica, Comisia Europeană analizează preţul, iar autoritatea română de concurenţă analizează volumele şi duratele.
Reamintim, autoritatea română pentru concurenţă a declanşat, în luna martie a acestui an, o investigaţie pe piaţa energiei electrice, care vizează toate contractele bilaterale încheiate de Hidroelectrica. “Ne uităm dacă aceste contracte nu limitează excesiv lichiditatea pe piaţă şi dacă nu există înţelegeri între aceste firme”, a explicat Chiriţoiu la vremea respectivă.
Pe de altă parte, în luna septembrie a anului trecut, Consiliul Concurenţei a declanşat o investigaţie privind o posibilă înţelegere între 17 companii pentru a participa cu oferte trucate, individuale şi în asociere, la opt licitaţii organizate de Transgaz şi Romgaz, în perioada 2009 – 2011. Investigaţia a fost extinsă în noiembrie 2011 şi a inclus alte şase companii astfel că, în prezent, investigaţia se referă la 11 licitaţii organizate de Transgaz şi Romgaz şi sunt suspectate 23 de companii.
