Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a publicat calendarul de eliminare treptată a preţurilor reglementate la gaze naturale şi energie electrică. În ceea ce priveşte “lumina”, autorităţile nu pot fi deloc sigure că “socoteala de-acasă se potriveşte cu cea din târg” şi asta din cauza insolvenţei în care au băgat Hidroelectrica.
Calendarul propus de eliminare a tarifelor reglementate la curentul electric prevede o majorare succesivă, începând cu 1 septembrie 2012, a procentului de achiziţie din piaţa concurenţială pentru consumatorii noncasnici, cu 15%, apoi cu 30 de procente de la 1 ianuarie 2013, urmând să fie atins procentul de eliminare totală a tarifelor reglementate la 1 ianuarie 2017.
Pentru consumatorii casnici, procesul va începe la 1 iulie 2013, când va fi atins un procent de 10% de achiziţie din piaţa concurenţială, ca posibilitate de alegere a furnizorului, urmând ca procesul să se încheie la 31 decembrie 2017.
Oricum, preţurile şi tarifele pentru energia electrică livrată consumatorilor non-casnici şi celor casnici vor creşte cu 5% de la 1 iulie 2012.
Ceea ce reprezintă mai mult o dorinţă a autorităţilor şi nicidecum un calendar real. Şi asta din cauza insolvenţei în care au băgat Hidroelectrica. Din păcate, nimeni nu poate spune că, odată pornit „tăvălugul” insolvenţei, acesta se va opri unde vor autorităţile.
Administratorul judiciar are o datorie, în primul rând, faţă de companie, adică trebuie să o facă să redevină solvabilă. Pentru aceasta trebuie să depună toate diligenţele în favoarea companiei.
Ei bine, în cazul Hidroelectrica, NU contractele cu „băieţii deştepţi” sunt cele mai proaste. Cele mai defavorabile pentru companie sunt contractele pentru piaţa reglementată, din care fac parte şi consumatorii casnici. ANRE, cât se poate de netransparent, a hotărât ca Hidroelectrica să livreze anul acesta 5,7 milioane MWh, la un preţ de circa 90 lei/MWh.
Conform situaţiei financiare la 31 decembrie 2011, Hidroelectrica a vândut anul trecut 3,8 TWh pe piaţa reglementată (din care fac parte şi consumatorii casnici), pentru care a obţinut 334 milioane lei, ceea ce înseamnă un preţ de 86,35 lei/MWh. „Băieţilor deştepţi” le-a vândut 12 TWh, pentru care a obţinut 1,58 miliarde lei, ceea ce corespunde unui preţ mediu de 131 lei/MWh. La export, prin Atel şi EFT, Hidroelectrica a vândut 0,8 TWh şi a încasat 131 milioane lei, adică un preţ mediu de 160 lei/MWh.
Conform aceleiaşi situaţii financiare, costul mediu de producţie al Hidroelectrica a fost, anul trecut, de 108,74 lei/MWh, iar costul mediu anual de livrare (care cuprinde şi achiziţia de energie electrică) a fost de 129,74 lei/MWh.
Astfel, cele mai dezavantajoase contracte ale Hidroelectrica sunt cele de pe piaţa reglementată, pentru că preţul este mult sub cel producţie şi cu circa 50% sub cel de livrare.
De altfel, şi reprezentanţii Franklin Templeton, administratorul Fondului Proprietatea (acţionar cu 20% în Hidroelectrica), au calculat că Hidroelectrica a pierdut, în ultimii trei ani, circa 241 milioane euro din vânzarea de energie pe piaţa reglementată, la un preţ plafonat de ANRE, mult sub preţul de pe OPCOM. Este adevărat şi că Hidroelectrica a pierdut, tot în ultimii trei ani, circa 481 milioane euro din vânzarea de energie prin contracte bilaterale, sub preţul de pe piaţa liberă OPCOM.
De aceea, dacă administratorul judiciar este corect, primele contracte ce ar trebui denunţate sunt cele de pe piaţa reglementată!
Conform Institutului Naţional de Statistică, populaţia consumă aproximativ 10 Twh anual. Dacă administratorul desemnat al Hidroelectrica, Remus Borza (altminteri, coleg de facultate cu Victor Ponta), îşi face treaba aşa cum cere legea, primele contracte denunţate ar trebui să fie cele pentru consumatorii casnici! Dacă nu va proceda aşa, judecătorul sindic ar trebui să-l schimbe, pentru că nu-şi face treaba în folosul companiei! În consecinţă, dacă cei aproximativ 5 TWh pe care ANRE a hotărât ca Hidroelectrica să-i livreze populaţiei nu vor mai fi livraţi, înseamnă că noul calendar de liberalizare a pieţei energiei electrice este o utopie!
Liberalizare şi la gaze
Cea mai „spinoasă” problemă rămâne, însă, liberalizarea preţului producţiei interne de gaze naturale. România îşi asigură, prin cei doi mari producători, Romgaz şi Petrom, aproximativ 70 – 80% din necesarul de consum, restul fiind importat, în proporţie covârşitoare, din Federaţia Rusă, prin intermediari (cei mai importanţi fiind Wintershall şi Conef). Dacă preţul intern n-a mai fost modificat de ANRE din 2008, rămânând la 497 lei/1000 mc (circa 150 dolari/1000 mc), cel de import a crescut aproape constant, până la aproximativ 500 dolari/1000 mc.
Astfel, diferenţa dintre preţul gazelor din producţia internă şi cel importat a devenit din ce în ce mai mare.
Conform acordurilor cu finanţatorii internaţionali (FMI, Comiai Europeană, Banca Mondială), Guvernul şi-a dat acordul de principiu asupra unor memorandumuri de eliminare a preţurilor reglementate, care trebuiau publicate până la sfârşitul lunii iulie.
Potrivit memorandumurilor, liberalizarea preţurilor reglementate la gazele naturale pentru consumatorii noncasnici va fi efectuată în mai multe tranşe succesive, începând din 1 decembrie 2012, astfel încât majorarea cumulată să fie de 18% în 2013, iar la consumatorii casnici de 10% în acelaşi an.
Prima majorare pentru consumatorii casnici va fi realizată în 1 iulie 2013, când preţul reglementat va fi majorat cu 8%, apoi acesta va creşte cu două procente la 1 octombrie 2013.
Majorările vor continua în 2014, când procentul de creştere anuală va fi de 10% pentru consumatorii casnici şi 18 procente pentru consumatorii noncasnici.
În 2015 şi 2016, 2017 şi 2018, tarifele reglementate la gaze naturale vor fi majorate, anual, cu câte 12 procente, doar pentru consumatorii casnici.
