Acasă Analize La alții se poate! Nouă, autoritățile ne aruncă în ochi praf de 25 de bani. Ne întrebăm ce face statul cu banii contribuabililor!

La alții se poate! Nouă, autoritățile ne aruncă în ochi praf de 25 de bani. Ne întrebăm ce face statul cu banii contribuabililor!

de M G

Guvernul spaniol va aproba o nouă scădere a taxei pe valoarea adăugată (TVA) pe care o plătesc consumatorii de energie electrică, de la 10% la 5%, după ce redusese deja de la 21%, la 10%, ca parte a unui viitor decret cu măsuri anticriză, relatează agenţia EFE, preluată de Agerpres. Pe de altă parte, propunerea italiană vizând plafonarea preţului gazelor naturale în Europa câştigă susţinători în regiune. În schimb, statul român a ajuns la concluzia că atât poate să dea: 25 de bani pe litrul de carburant (circa 5 eurocenți/litru)! Alți 25 de bani vin de la companiile din domeniu. Potrivit ultimelor date ale Ministerului Finanțelor, aferente perioadei ianuarie – aprilie 2022, veniturile bugetare au crescut cu 22% (până la 144,4 miliarde de lei), din care veniturile din TVA au crescut cu 40,2% (până la 31,58 miliarde de lei). ”Veniturile din accizele pentru produsele energetice au înregistrat o dinamică pozitivă (+7,9%), susținută atât de creșterea consumului de carburanți față de aceeași perioadă a anului trecut, cât și de majorarea accizei cu 3,6% începând cu 1 ianuarie 2022”, precizează Finanțele. Pe de altă parte, datoria guvernamentală se situa, în martie 2022 (ultimele date publicate), la 593,972 miliarde de lei. Astfel, pe de o parte, bugetul a încasat mai mulți bani din taxe și impozite, iar, pe de altă parte, autoritățile s-au și împrumutat foarte mult. Ceea ce ne face să ne întrebăm ce face statul cu banii contribuabililor!

Şeful Executivului spaniol, Pedro Sanchez, a anunţat reducerea TVA la energie electrică de la 10%, la 5%, după ce, în urmă cu un an, TVA la electricitate a fost redus de la 21% la 10%. „În acest fel, vom proteja familiile din ţara noastră”, a argumentat Sanchez la şedinţa săptămânală de control parlamentar.

Guvernul va proroga sâmbătă măsurile aprobate în urmă cu câteva luni pentru a contracara inflaţia ridicată, precum o reducere de 20 de eurocenţi pentru litrul de carburanţi, şi va încorpora şi altele, printre care şi noua reducere a TVA. De curând, în Spania a început să fie aplicat un plafon la preţul gazelor utilizate pentru generarea de electricitate, pentru a scădea factura plătită de consumatori, măsură aprobată de Comisia Europeană. Ministrul spaniol pentru Tranziţie Ecologică, Teresa Ribera, a declarat, recent, că beneficiarii acestei măsuri au economisit, în ultima săptămână, între 25 şi 30 euro/MWh (circa 125 – 150 lei).

Pe de altă parte, o propunere italiană vizând plafonarea preţului gazelor naturale în Europa câştigă susţinători în regiune, pe măsură ce statele europene o văd ca pe „singura soluţie” pentru a răspunde la explozia preţurilor, a declarat ministrul italian al Energiei, Roberto Cingolani, informează Bloomberg.

Impunerea unui plafon de preţ „pare să fie singura soluţie sustenabilă”, consideră Cingolani. Potrivit ministrului italian, o astfel de măsură ar permite evitarea riscului ca „cineva să se trezească într-o dimineaţă şi să vină cu un preţ nebunesc la gaze naturale”.

Printre măsurile suplimentare ar putea să se numere separarea preţului pentru electricitatea produsă de pe urma arderii gazelor naturale de preţurile pentru energia regenerabilă şi creşterea producţiei de electricitate în termocentralele pe bază de cărbune, potrivit oficialului italian.

Multe state, printre care Germania, Grecia, Austria au hotărât să reia producția în termocentrale pe bază de cărbune.

Statul român este principalul beneficiar al scumpirilor

Statul român este principalul beneficiar al scumpirii carburanţilor, astfel că cea mai bună măsură pentru scăderea preţurilor ar fi reducerea accizei şi a TVA, în timp ce plafonarea ar face mai mult rău decât bine, se arată într-o analiză realizată de Asociaţia Energia Inteligentă (AEI).

O analiză a estimărilor costurilor pentru produsele petroliere de la pompă arată că, faţă de aceeaşi zi din anul 2021, preţul la pompă este mai mare cu 63%, iar această creştere are la bază câteva considerente: creşterea cotaţiilor ţiţeiului cu 64% faţă de cotaţiile din aceeaşi zi a anului 2021, creşterea cursului valutar leu/dolar cu 14% faţă de cotaţiile din aceeaşi zi a anului 2021, creşterea costurilor de transport maritim al ţiţeiului în Marea Neagră cu peste 500%, creşterea costurilor cu asigurările pentru navele care circulă în Marea Neagră cu peste 600%.

În acelaşi timp, costurile de rafinare s-au majorat cu 30%, cele de furnizare cu 100%, acciza a crescut cu 3%, iar cota TVA percepută de stat urmare a creşterii bazei de aplicare – cu 63%.

În fapt evoluţia cotaţiilor produselor petroliere este acţiunea care determină preţul la benzină şi motorină, la nivelul pieţei europene, preţ care prezintă o volatilitate superioară preţului ţiţeiului urmare a dificultăţii accesării unor rute de transport, urmare a războiului din Ucraina şi închiderea neprogramată a două mari rafinării europene.

„Măsurile pe care România le-ar putea lua pentru a combate actuala situaţie din benzinării, dar mai ales posibilele efecte în securitatea energetică a României, trebuie astfel gândite încât să nu ajungem în situaţia mult mai rea decât ne găsim în prezent şi anume să ajungem în situaţia lipsei efective a carburanţilor la pompă. Una dintre măsurile care ar face mult mai rău decât bine este plafonarea preţului la pompă. Ar fi momentul în care unele companii din România ar reduce eforturile uriaşe pe care le fac în momentul de faţă pentru a găsi soluţii să aducă ţiţei din alte părţi ale lumii decât din Federaţia Rusă, respectiv folosind infrastructura rusească”, spun autorii studiului.

„Statul, în cazul combustibililor, la fel ca şi în cazul gazelor şi energiei electrice, este cel mai mare câştigător urmare a scumpirilor. Concret, statul a câştigat suplimentar faţă de perioada similară a anului trecut (primele şase luni din anul 2022), 600 milioane euro din scumpirea benzinei şi a motorinei la pompă. Firmele care vând combustibil probabil au câştigat suplimentar faţă de perioada similară a anului trecut, estimativ, a zecea parte din cât a câştigat suplimentar statul”, mai susţin autorii analizei.

„Măsurile care se impun sunt: diminuarea TVA şi acciza la combustibili, de a limita marjele comerciale la furnizori, de a întreprinde o puternică campanie de diplomaţie energetică pentru accesarea noilor surse şi rute de transport ţiţei, de a dezvolta un Plan pentru situaţii de urgenţă pentru consumatorii protejaţi. Alternativa populistă de plafonare a preţului echivalează cu instalarea în câteva luni a penuriei combustibililor în România”, mai arată specialiştii AEI.

Preţul carburantului la pompă, în România, va fi compensat cu 25 de bani de la stat și 25 de bani de la privați

În România, preţul carburantului la pompă va fi compensat cu 50 de bani, jumătate din această reducere urmând să fie decontată de stat, a anunţat prim-ministrul Nicolae Ciucă.

„Guvernul României continuă să implementeze măsurile de protejare a cetăţenilor şi economiei de efectele crizei pe care o traversăm. Pentru ca cetăţenii români şi firmele să plătească mai puţin pentru carburant, am identificat împreună cu specialiştii o soluţie de compensare în sumă fixă de 50 de bani care se aplică direct la pompă. În sprijinul parteneriatului dintre societatea civilă şi Guvern, între Guvern şi populaţie, precum şi mediul de afaceri am luat decizia să aplicăm această măsură, o măsură care a fost, de asemenea, adoptată şi de alte ţări (…) vorbim de Spania şi Franţa”, a declarat Ciucă.

Nicolae Ciucă a menţionat că măsura va fi aplicată pe o perioadă de trei luni. „Compensarea va fi evidenţiată pe fiecare bon fiscal emis la staţiile de alimentare cu combustibil. Valoarea pachetului de compensare pentru această perioadă va fi de două miliarde de lei, jumătate din aceşti bani urmând a fi asiguraţi de la bugetul de stat”, a adăugat prim-ministrul.

Premierul a adăugat că măsura implică atât responsabilitatea Guvernului, cât şi responsabilitatea companiilor din industria petrolieră. „Jumătate din această reducere va fi decontată de către stat, printr-un mecanism care va fi implementat între distribuitori şi ministerele de resort”, a precizat acesta.

Ceea ce este ne readuce aminte despre compensarea/plafonarea prețurilor la energie electrică și gaze naturale. Nici până în ziua de astăzi companiile din domeniu nu și-au primit banii cheltuiți pentru plafonarea prețurilor la clienții casnici și industriali! Practic, furnizorii de energie și gaze au susținut (și susțin în continuare!) plafonarea prețurilor. Statul, deși ar fi trebuit să le ramburseze cheltuielile, a decontat doar o mică parte. Ceea ce ne determină să credem că și în privința carburanților tot privații vor fi cei ce vor acorda, de fapt, compensarea la pompă!

Și aceasta în condițiile în care statul încasează enorm din taxele cuprinse în prețul energiei electrice, gazelor naturale și carburanților. De exemplu, la o factură de electricitate de 10 lei, acciza și TVA-ul (bani care merg la buget) înseamnă aproximativ 2 lei. La gaze naturale, banii care merg la buget au cam aceeași valoare (2 lei, la o factură de 10 lei). La carburanți e și mai și: 3,2 lei la fiecare litru de carburant merg la buget! Iar un litru de carburant (benzină sau motorină) costă între 8,5 și 9,5 lei litrul. Practic, din carburanți, statul încasează dublu față de curent electric și gaze: circa 4 lei dintr-o factură de 10 lei.

Astfel, din 3,2 lei încasați pe litrul de carburant, statul român se gândește să dea înapoi românilor 25 de bani! Pentru că ceilalți 25 de bani vin de la companii! De aceea ne întrebăm ce face statul cu banii contribuabililor!

din aceeasi categorie