Kazahii ar pute exporta gaze în Europa via South Stream şi România

Însărcinatul cu afaceri al Kazahstanului în România, Talgat Kaliyev, consideră că propunerea Guvernului de la Astana de a livra gaz României printr-o extensie a conductei South Stream din Bulgaria către ţara noastră este „cea mai realistă şi profitabilă”. Reamintim, Moscova dezvoltă propriul „coridor sudic” de aprovizionare a Europei cu gaze ruseşti, proiect început ca o contrapondere la gazoductul european Nabucco, ce ar fi trebuit să aducă gaze azere în Europa (via Bulgaria, România, Ungaria, Austria), ocolind Rusia şi ca furnizor, dar şi ca rută de transport. Deşi Nabucco nu se mai construieşte (azerii preferând un gzoduct alternativ, TAP, ce va duce gazele în Italia, via Grecia, Albania şi Marea Adriatică), ruşii îşi văd mai departe de treabă. South Stream urmăreşte, prctic, aproximativ acelaşi traseu cu Nabucco, cu o singură excepţie: România. Kazahii cred că pot folosi South Stream pentru a exporta propriile gaze naturale în România. Cum România are sau urmează să aibă interconexiuni cu Bulgaria şi Ungfaria, ar putea fi posibil ca, din Româânia, gazele kazhe să ajungă oriunde în Europa.

„Poziţia geostrategică a României, calitatea sa de membru al Uniunii Europene reprezintă factori cheie în strategia Kazahstanului de a-şi extinde şi consolida poziţiile pe piaţa energetică europeană. Rompetrol, parte a companiei naţionale KazMunaiGaz, deţine deja o cotă semnificativă pe pieţele energetice din România, Bulgaria, Serbia, Ucraina, Turcia şi Franţa, datorită faptului că principalele sale instalaţii de producţie, mai exact Rompetrol Rafinare, sunt amplasate în Năvodari, pe teritoriul românesc. Propunerea făcută de Guvernul meu a fost foarte clară: să furnizeze gaz României prin conducta South Stream. Cred că în acest moment este cea mai realistă şi profitabilă propunere”, a declarat Talgat Kaliyev conform Agerpres.

Această opţiune a fost prezentată de partea kazahă în timpul vizitei efectuate de premierul român Victor Ponta la Astana, la sfârşitul lunii iunie. În timp ce preşedintele Traian Băsescu a calificat ideea ca fiind „copilărească”, şeful Guvernului a afirmat că este „un lucru pozitiv faptul că se caută alte soluţii de colaborare în domeniul livrării de energie”.

Întrebat dacă Astana a primit un răspuns concret din partea Bucureştiului la propunerea făcută, diplomatul kazah a spus că această chestiune va fi discutată la următoarele negocieri.

În ceea ce priveşte vizita efectuată la Astana de premierul Ponta, diplomatul a afirmat că ea a fost minuţios pregătită de autorităţile române şi kazahe.

„În consecinţă, vizita premierului român la Astana a constituit un succes deplin. Negocierile premierului Ponta cu preşedintele Nursultan Nazarbayev şi cu primul-ministru Serik Ahmetov au dovedit că acum cooperarea dintre Kazahstan şi România, care, istoric vorbind, era una prietenească şi puternică, a intrat într-o nouă etapă – a parteneriatului strategic”, a apreciat Talgat Kaliyev.

Cât despre proiectele KazMunaiGaz şi Rompetrol, el a dat asigurări că „ambele companii sunt angajate deplin să continue investiţiile în România”. Direcţiile acestor investiţii vor fi definite în cooperare cu partenerii români, a punctat el.

„Recent, compania română Rominserv a câştigat o licitaţie pentru construirea unui combinat petrochimic în vestul Kazahstanului, iar altă companie – pentru reconstruirea rafinăriei Pavlodar în nordul Kazahstanului, cu un buget de 1,7 miliarde de dolari. Este un semn clar al consolidării cooperării economice între statele noastre şi al celei mai bune calităţi a serviciilor oferite de inginerii şi managementul din România”, a subliniat diplomatul.

Pe de altă parte, el a refuzat să comenteze decizia preşedintelui Traian Băsescu de a cere Parlamentului să reexamineze legea privind aprobarea memorandumului de înţelegere dintre Guvernul român şi Rompetrol Group.

„Să-mi clarific poziţia: în calitate de diplomat străin, nu pot face niciun comentariu cu privire la procedurile interne din România, care sunt parte a suveranităţii sale şi a legislaţiei naţionale. Memorandumul de înţelegere în cauză, semnat în februarie 2013 şi aprobat o dată de Parlamentul român, a fost rezultatul unor negocieri complexe şi dificile. Din nou, este un subiect pur comercial definit de cererile pieţei. Odată rezolvat, va fi deschisă poarta pentru noi investiţii. Este o aşa-numită situaţie de win-win. Nimeni nu pierde, toţi câştigă”, a spus el.

În legătură cu cele două acorduri româno-kazahe semnate în timpul vizitei premierului Ponta la Astana, însărcinatul a afaceri a afirmat că acestea urmăresc intensificarea cooperării în domeniile militar şi cultural.

„Acum, militarii kazahi au şansa de a se antrena în România şi ofiţerii români pot învăţa de la colegii lor din Kazahstan. În ceea ce priveşte cooperarea culturală, sunt sigur că este cea mai largă sferă atât la nivel guvernamental, cât şi personal. Trebuie să-i descoperim publicului kazah cultura română unică, veche şi, viceversa, românii vor avea şansa să înveţe despre bogata moştenire culturală a kazahilor – o parte a civilizaţiei Marii Stepe din inima Eurasiei”, a mai spus Talgat Kaliyev.

Vizita premierului în Kazahstan a făcut parte dintr-un turneu asiatic, care mai inclus Azerbaidjan, Uzbekistan şi China.