Virgil POPESCU
foto: Ion Curelariu
Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a afirmat că termocentrala de la Mintia este o termocentrală strategică, însă „a fost jefuită”, ca şi Complexul Energetic Hunedoara”. Declarațiile au fost făcute în Parlament, la ”Ora Guvernului”.
„Termocentrala de la Mintia cred că va trebui să fie o preocupare a noastră, a tuturor. Sunt de acord cu dvs. că este o termocentrală strategică. Este într-un nod strategic. Din păcate termocentrala de la Mintia, ca şi Complexul Energetic Hunedoara (n.r. – din care face parte, împreună cu termocentrala Paroșeni și cu mine de huilă), a fost jefuită. Da, a fost jefuită. Din 2013 s-a format Complexul Energetic Hunedoara – 0 datorii, 2019 – insolvenţă, 3 miliarde de lei datorii – oare unde s-au dus banii ăştia? 3 miliarde de lei datorii. A intrat în insolvenţă. În 2013 – tot atunci s-a aprobat un studiu de fezabilitate de către AGA de la acea vreme a Complexului Energetic în care s-a solicitat să se facă un studiu pentru desulfurare şi instalaţia de slam dens. Credeţi că s-a întâmplat ceva? Nimic. S-au complăcut toţi în această situaţie până la insolvenţă”, a spus Virgil Popescu.
Ministrul Energiei a subliniat că ajutorul de stat nu a fost aprobat la timp şi, ulterior, termocentrala a intrat în insolvenţă.
„În momentul când eşti în insolvenţă, când ajungi în insolvenţă din cauza unui domn, ca să nu-i spun altfel, ministru de Finanţe din 2015 (n.r. – Eugen Teodorovici), care nu a aprobat ajutorul de stat – nu a vrut să dea drumul la bani, să semneze Ordonanţa, ajutor aprobat la acea vreme, de salvare, pentru cumpărarea certificatelor de CO2, aşa cum am făcut noi la Oltenia şi am salvat. Nu a vrut să îl aprobe până în aprilie, l-a aprobat în iulie, când certificatele de CO2 se cumpărau până în 30 aprilie. Ştiţi ce înseamnă asta? Înseamnă penalităţi de 100 de euro pe certificat. De asta a intrat în insolvenţă. V-aţi bătut joc, domnilor, de termocentrala de la Mintia şi de Complexul Energetic Hunedoara. Şi apoi plângem de milă? Da, vrem să salvăm termocentrala de la Mintia, vrem să salvăm locurile de muncă de acolo. Și pe cea de la Paroşeni, pentru că aceea este retehnologizată. Acolo nu sunt probleme de mediu. Termocentrala de la Mintia nu are aviz de mediu, nu are deloc autorizaţie de mediu. De aceea a fost oprită. (…) Deci, instanţa românească poate funcţiona doar pe depunere de autorizaţie, numai că legea europeană, Directiva spune aşa: nicio instalaţie mare de ardere nu poate funcţiona fără autorizaţie. Pe asta este infringement, să ştiţi”, a mai spus Virgil Popescu.
Acesta a precizat că termocentrala de la Mintia „a fost pas cu pas distrusă, ca şi Complexul Energetic Hunedoara”.
„Asta s-a întâmplat cu termocentrala de la Mintia: a fost pas cu pas distrusă, ca şi Complexul Energetic Hunedoara. Acum o vom salva. Da, am recomandat lichidatorului judiciar, că el decide, ca să nu vândă la fier vechi – şi obligatoriu cine o va cumpăra, investitorul care va veni, să pună în locul ei o termocentrală pe gaz natural sau orice altă formă de producere în bandă, dar nu cărbune – pentru a produce 800 de megawaţi acolo. Şi asta se va întâmpla. Să ştiţi, domnilor colegi de la AUR, că sunt şi nişte firme din Republica Moldova care în spate au Gazpromul, care vor să cumpere termocentrala de la Mintia. Au mai fost şi unii care s-au lăudat că vin şi retehnologizează şi o să meargă cu cărbune, mai puţin bituminos, cu cărbune slab bituminos, sulfuros, mai puţin sulfuros – şi după primele teste au fost nişte explozii în cazan. Ghiciţi cine a zis că face acest lucru: Rosatom Internaţional – şi au cerut 13 milioane de euro pe cazan în 2019. Credeţi că suntem chiar atât de proşti să lăsăm o chestie de importanţă strategică naţională, aşa, să ne batem joc de ea – că tot veni vorba de COS Târgovişte. Cine l-a dus în faliment? Tot o firmă din acea zonă. Aşa ceva nu se va întâmpla pe mandatul meu de ministru, domnilor! Respectiv la COS Târgovişte da, am modificat Ordonanţa 69, pe care am aprobat-o în Parlament când eram în Comisia de industrii, am modificat-o pentru a introduce activele funcţionale industriale pentru dare în plată. Sunt Ministrul Energiei, nu sunt ministrul Economiei”, a explicat ministrul Energiei.
Popescu a susţinut că termocentrala de la Mintia „nu se va tăia la fier vechi”, acolo fiind căutat un investitor care să pună în loc cel puţin 800 de megawaţi.
„Termocentrala de la Mintia nu se va tăia la fier vechi. Termocentrala de la Mintia – acolo se caută un investitor care să pună în loc cel puţin 800 de megawaţi – că sunt gaz, că sunt gaz cu hidrogen, că sunt orice altă tehnologie de producere în bandă – aia se va face. La fel se va întâmpla şi cu Paroşeni. (…). Referitor la hidrocentrala de pe Jiu, da, am avut săptămâna trecută discuţii cu Ministrul Mediului, pentru că avem o problemă: sunt autorizaţii date înainte de definirea unor parcuri, unor rezervaţii naturale. Parlamentul trebuie să ne sprijine. Trebuie să venim cu un proiect legislativ şi să modificăm pentru toate investiţiile începute şi care nu sunt finalizate, iar ulterior acestor investiţii care au avut avize, s-au declarat parcuri naţionale – acolo trebuie să facem ceva. Investiţiile acelea trebuie făcute. Trebuie să finalizăm investiţiile de pe Jiu”, a mai spus ministrul Energiei.
România redevine exportator de energie
Pe de altă parte, ministrul Virgil Popescu a declarat că lucrurile au început să se redreseze în sistemul energetic natural, iar România devine din nou exportator net de energie, menţionând că numai în luna iunie s-au exportat 578.000 de megawaţi.
„Suntem cu plus export 135.000 de MW astăzi, la ora asta, pe total an. În ultimele două luni s-a exportat masiv – 578.000 de megawaţi s-au exportat în luna iunie. În România lucrurile au început să se redreseze în sistemul energetic natural. Devenim din nou exportatori neţi de energie – asta s-a întâmplat pe Guvernul liberal şi pe Guvernul de alianţă PNL, USR-PLUS, UDMR”, a menţionat Virgil Popescu.
Acesta a subliniat că preţul la energie în România este mai mic decât preţul în Uniunea Europeană.
„Importul de energie, da, în 2019 a fost import de energie. În 2018 a fost ultimul an de export. Dar ştiţi cum stă balanţa energetică azi, acum? Astăzi, acum – am luat datele de la Transelectrica. De două luni de zile suntem exportatori neţi. Suntem exportatori neţi de ce? Pentru că am schimbat legea în 2020 şi am întors preţul. Preţul în România este mai mic decât preţul în Uniunea Europeană la energie. Uitaţi-vă – şi în momentul când preţul este mai mic, evident că toţi se duc să vândă unde-i mai scump. De ce aveam import masiv? Pentru că preţul la noi era mai mare în 2020 şi în 2019 – pentru că a fost prost făcută această Ordonanţă 114 de a întors lucrurile cu fundul în sus – iar noi, ce am făcut în doi ani de zile – am reuşit să întoarcem trendul. Asta am reuşit să facem schimbând legislativ şi ajungem exportatori neţi”, a mai spus Virgil Popescu.
În ceea ce privește Strategia energetică, ministrul Popescu a declarat că este un proiect de lege în avizare intraministerială pentru a fi aprobat în Guvern şi trimisă în Parlament.
„Strategia energetică a ieşit din minister, este un proiect de lege în avizare interministerială, pentru a fi aprobată în Guvern şi trimisă în Parlament. Nu am absolut nicio relaţie privată cu absolut nicio firmă privată. În PNRR sunt bani pentru firme private, pentru firme de stat, pentru parteneriate publice-private, pentru firme deţinute privat majoritar. Lista este publică puteţi să le vedeţi”, a menţionat Virgil Popescu.
Ministrul Energiei a făcut referire şi la propunerea de proiect a Romgaz privind hidrogenul verde.
„Romgaz, dacă vă referiţi la un anumit proiect, Romgaz a depus o propunere de proiect pentru că nu sunt proiecte finanţate, sunt propuneri de proiecte, un proiect inovator, este asumat încă de anul trecut într-un parteneriat public, semnat printr-un memorandum cu o companie privată. Mai multe vă pot răspunde cei care au făcut acest parteneriat. Eu vă pot spune că proiectul este inovator, produce hidrogen verde din energie regenerabilă. Hidrogenul verde este amestecat cu gaz natural. Producem energie electrică apoi stocăm CO2, deci nu emitem CO2 pe care îl injectăm în sere. Este un proiect inovator european, inclusiv la nivelul Comisiei Europene a fost foarte bine primit. Dacă va fi finanţat, proiectul va respecta regulile ajutorului de stat. Probabil, maxim 50%, dar în funcţie de ce va decide Comisia Europeană. Nu vorbim de proiecte gata -finanţate în PNRR ci de proiecte propuse spre finanţare”, a mai spus ministrul.
Gazul natural din Marea Neagră va fi scos, probabil la sfârşitul lui 2025-2026
Gazul natural din Marea Neagră va fi scos, probabil la sfârşitul lui 2025-2026, a anunțat ministrul Energiei, Virgil Popescu, menţionând că Romgaz negociază în prezent achiziţionarea pachetului de 50% din Neptun Deep.
„ExxonMobil, în 2008, a preluat 50% din zăcământul Neptun Deep din Marea Neagră. Îl exploatează încă cu OMV Petrom. Operator este ExxonMobil. Romgaz negociază achiziţionarea pachetului de 50% din Neptun Deep în acest moment – şi aţi văzut vinerea trecută neobservată o ştire, un raport pe Bursă al Romgazului, că Exxon a acordat deja exclusivitate în negociere până în 15 octombrie pentru finalizarea acestei tranzacţii. Deci, gazul natural din Marea Neagră va fi scos. Probabil la sfârşitul lui 2025-2026, exact când vrem ca centralele pe care le punem, înlocuind cărbunele cu gazul – să le punem în funcţiune să fie gata, tocmai pentru a avea unde consuma acel gaz surplus pe care îl scoatem din Marea Neagră”, a menţionat ministrul.
Romgaz negociază în acest moment cu Exxon preluarea participaţiei de 50% pe care o deţine compania americană în proiectul gazelor de mare adâncime Neptun Deep din Marea Neagră.
În aprilie, Aristotel Jude, directorul general al Romgaz, afirma că producătorul român este pregătit să preia participaţia ExxonMobil, iar modalitatea de finanţare va fi una mixtă, formată din surse proprii şi surse atrase.
„La 31 martie am înaintat o ofertă de preluare a participaţiei ExxonMobil în cadrul perimetrului Neptun Deep. Procedura este organizată printr-o bancă intermediară şi aşteptăm cât mai curând răspunsul. Dacă oferta noastră este considerată atractivă, vom proceda la negocierea contractului pentru preluarea acestei participaţii”, a spus Jude.
„Romgaz este pregătită să asigure prin intermediul unui consorţiu de bănci finanţarea necesară pentru realizarea acestui proiect. Deci plata participaţiei o vom asigura atât din surse proprii, cât şi din duse atrase, condiţionat, desigur, de acceptarea ofertei”, a continuat directorul general.
În prezent, ExxonMobil şi OMV Petrom sunt parteneri egali în proiectul de mare adâncime Neptun Deep, unde explorările au relevat zăcăminte estimate la 42-84 de miliarde de metri cubi. Spre comparaţie, România a produs anul trecut 9,2 miliarde de metri cubi, potrivit Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale.
ExxonMobil şi-a anunţat intenţia de a părăsi România, iar OMV Petrom a precizat că este posibil să ia anul viitor decizia de a investi în proiectul Neptun Deep, în funcţie de modificările legislative din România şi de situaţia pieţei.
Mina de uraniu de la Crucea va fi închisă
Mina de uraniu de la Crucea va fi închisă pentru că nu mai există zăcământ, a mai spus Virgil Popescu, menţionând că va fi un pachet social prin care vor fi plătite salarii compensatorii pentru cei care se disponibilizează.
„Referitor la Mina de la Crucea. Da, Mina de la Crucea va fi închisă pentru că nu mai există zăcământ acolo, dar evident că minerii de acolo vor lucra la închidere. Pentru asta avem Ordonanţa 69 care intră joi în Guvern cu pachet social, un pachet social prin care plătim salarii compensatorii pentru cei care se disponibilizează şi le suportăm de la buget – pentru uraniu şi pentru Hunedoara – şi venituri de completare mergându-le vechimea în acelaşi timp, între 24 şi 48 de luni”, a spus Virgil Popescu.
Ministrul Energiei a precizat că va fi redeschisă mina de la Tulgheş-Grinţieş, o altă mină de uraniu.
„Feldioara, dacă vorbim de Feldioara – este antecontract de vânzare-cumpărare către Nuclearelectrica. Va trece la Nuclearelectrica şi acolo se va procesa octoxidul de uraniu pentru producerea dioxidului. Deci va fi circuit integrat nuclear în România, în interiorul Nuclearelectrica – şi vom deschide mina de la Tulgheş-Grinţieş tocmai pentru a avea minereu de uraniu în România că avem nevoie. Vrem să construim 3 şi 4 şi atunci e normal să avem în interiorul ţării totul nuclear”, a mai spus Virgil Popescu.
