Iranul ar putea deveni furnizor de gaze în România, dar şi în Europa, conform ministrului Energiei, Andrei Gerea. Pe de altă parte, acesta a anunţat cî memorandumul pentru Cernavodă 2 va fi semnat luna viitoare, dar şi că Strategia Energetică nu va fi gata în această toamnă.
Iranul ar putea deveni o sursă de aprovizionare cu gaze naturale pentru Uniunea Europeană, după ridicarea sancţiunilor, inclusiv prin folosirea sistemelor de transport al gazelor naturale pe teritoriul românesc, BRUA şi AGRI, a afirmat ministrul Energiei, Andrei Gerea, cu prilejul unei întâlniri cu ambasadorul Republicii Islamice Iran în România, Hamid Moayer.
Potrivit unui comunicat al ministerului Energiei, la întâlnirea dintre cei doi oficiali a fost prezent şi Mojtaba Ramezani, ataşat economic şi comercial al ambasadei.
Şeful misiunii diplomatice iraniene a menţionat că Iranul oferă oportunităţi deosebite de cooperare în domeniul energetic, deţinând locul doi în lume după rezervele de gaze naturale, locul 4 după cele de ţiţei şi locul trei în producţia mondială de ţiţei. Totodată, a subliniat ideea necesităţii organizării unor contacte la nivel guvernamental, invitându-l pe ministrul român al Economiei să efectueze o vizită de lucru în Iran.
“Urmărim cu interes urmările convenirii, la 14 iulie 2015, a Planului Comun şi Cuprinzător de Acţiune (JCPOA) între Grupul E 3+3 (Germania, Franţa, Marea Britanie, dar reprezentând întreaga comunitate a UE), + 3 (SUA, Federaţia Rusă, China) şi R. I. Iran, suspendarea unor măsuri restrictive ale Uniunii Europene în cadrul embargoului internaţional impus acestei ţări, fiind convinşi că procesul de ridicare a sancţiunilor va continua pe măsură ce Iranul va face dovada respectării angajamentelor asumate”, a afirmat Andrei Gerea.
După reducerile semnificative ale schimburilor comerciale bilaterale din perioada 2012 – 2014, ca urmare a intrării în vigoare a sancţiunilor ONU şi susţinute de UE la adresa Iranului, se constată o anumită revigorare a acestora în primele şapte luni din 2015, când au înregistrat o majorare cu 57% faţă de perioada similară din 2014, atingând 115 milioane dolari, cifră apropiată de nivelul întregului an 2014 (117 milioane de dolari). Exportul românesc în perioada ianuarie – iulie 2015 a atins 108 milioane de dolari, cu 56% peste nivelul perioadei similare din 2014, iar importul a însumat 8 milioane dolari, cu 77% peste nivelul primelor 7 luni din 2014.
Investiţii cu chinezii
Memorandumul de intenţie pentru Cernavodă 2 (reactoarele 3 şi 4 ale centralei nucleare) va fi semnat în noiembrie, a anunţat Andrei Gerea.
„De curând s-a votat, inclusiv în Consiliul de Supraveghere al Complexului Energetic Oltenia, înfiinţarea noii societăţi care va duce la cea mai mare investiţie de după revoluţie, anume un grup nou de 600 de MW la Rovinari. Se lucrează intens, vom avea luna viitoare bucuria să asistăm la semnarea Memorandumului de Înţelegere pentru Unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă. Totodată, continuă procedurile pentru desemnarea unui câştigător la Tarniţa, centrala de pompaj care este atât de necesară unei noi viziuni de dezvoltare, mai ales în zona regenerabilelor, o centrală care trebuie să asigure back-up-ul sistemului atunci când te duci cu atâta energie în zona de regenerabile”, a afirmat ministrul Energiei.
Potrivit acestuia, se vor face investiţii în continuare, la fel ca în fiecare an. „Investiţii se fac şi se vor face. În fiecare an se fac investiţii, nu foarte mari, dar se fac în aşa fel încât să ne putem păstra pe deplin capacitatea de producere a energiei electrice”, a explicat Gerea.
Memorandumul de Înţelegere privind dezvoltarea Unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă stabileşte direcţiile viitoarei cooperări între Nuclearelectrica (SNN) şi China General Nuclear Power Corporation (CGN) în vederea dezvoltării şi implementării proiectului. După semnarea Memorandumului de către ambele părţi, SNN şi CGN vor intra în procesul de negociere aferent iniţierii şi finalizării ultimelor etape ale strategiei: negocierea Acordului Investitorilor şi Actului Constitutiv ale noii companii de proiect, formarea noii companii de proiect (un joint-venture – JVCo) în care CGN va deţine cel puţin 51% din capitalul social), viitoarea guvernanţă corporativă a JVCo şi structurarea finanţării pentru dezvoltarea proiectului.
Nuclearelectrica (SNN) va contribui cu 2 milioane de euro la înfiinţarea societăţii mixte şi va deţine 49% din acţiunile companiei, urmând ca investitorul chinez să deţină restul de 51% din capital, prevederea fiind inclusă în Memorandum.
Strategia pentru dezvoltarea Unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă pe baza tehnologiei CANDU 6 de către SNN şi un investitor privat a fost aprobată de Guvern la 31 iulie 2014.
Strategie Energetică pe etape
Strategia energetică a României nu va fi gata în această toamnă, dar pilonul central al acesteia este securitatea energetică, a mai spus ministrul Energiei, Andrei Gerea.
„Deocamdată am reuşit să aducem aproape de finalizare încă două capitole. Vor fi puse în dezbatere publică. Am reuşit să finalizăm caietul de sarcini pentru atragerea consultantului pentru restul de material şi sperăm ca, într-un timp cât mai scurt – se lucrează la el, nu pot să apreciez în acest moment – să fie gata. Noi am dori să finalizăm în această toamnă, dar nu va fi posibil, iar dorinţa noastră este să avem un material de calitate studiat şi nefiind presaţi în mod imediat de a o finaliza”, a mai afirmat ministrul.
Acesta a precizat că securitatea energetică este pilonul central al viitoarei strategii energetice.
„Ne gândim la securitatea energetică, dar ne gândim şi la energie suportabilă, preţuri accesibile consumatorilor, la o dezvoltare economică echilibrată. Ne dorim să furnizăm energie, care să permită dezvoltarea economică şi socială, dezvoltarea investiţiilor. Va trebui să facem cu toţii eforturi ca, prin noile politici energetice, să asigurăm competitivitatea economiei europene. Ne propunem ca prin strategia energetică pe care o vom elabora să putem asigura utilizarea inteligentă a resurselor naturale”, a explicat Gerea.
El a subliniat că România beneficiază de un mix energetic echilibrat, care trebuie menţinut.
„România a beneficiat de un mix energetic echilibrat şi vrem să construim şi să menţinem acest mix energetic din punct de vedere tehnologic şi vrem să dăm atenţie tuturor capacităţilor şi resurselor noastre. Vorbim des despre regenerabile, dar nu trebuie să uităm de energia nucleară şi tehnologiile curate pentru energia produsă pe bază de cărbune. Aceste tehnologii, dacă le vom utiliza cu inteligenţă, vom avea capacitatea să facem faţă provocărilor pe care le putem întâmpina atât din punct de vedere economic, dar şi climatic”, a mai spus Gerea.
Ministrul Energiei, Andrei Gerea, alături de Maros Sefcovic, , vicepreşedinte al Comisiei Europene (CE), responsabil pentru Uniunea Energetică, precum şi Alexander Vershbow, secretar general adjunct al NATO, Sorin Ducaru, asistent al Secretarului General NATO, Bogdan Aurescu, ministrul Afacerilor Externe, Mircea Geoană, preşedintele Institutului Aspen România, Mihnea Constantinescu, ambasador cu însărcinări speciale pentru securitate energetică în Guvernul României, au participat la cea de-a patra ediţie a Bucharest Forum, organizat de Institutul Aspen România şi German Marshall Fund of the US, cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe al României. Agenda celei de-a patra ediţii a Bucharest Forum include subiecte de natură strategică legate de evoluţiile economice şi financiare la nivel global. Una dintre temele principale este România – Poarta Europei pe coridorul Est-Vest.
