Iranul acceptă plata în renminbi, moneda naţională chineză (cunoscută şi ca yuan), pentru unele din livrările sale de ţiţei către China, conform unor surse anonime, parţial ca o consecinţă a sancţiunilor impuse de SUA, menite să limiteze programul nuclear al Teheranului, se arată într-un articol apărut în publicaţia britanică “Financial Times”, transmite CNBC şi preluat de Agerpres.
Iranul va folosi sumele astfel obţinute pentru a achiziţiona din China bunuri şi servicii.
Unipec, divizia de tranzacţionare a grupului chinez Sinopec, împreună cu firma Zhuhai Zhenrong gestionează achiziţionarea majorităţii ţiţeiului care merge din Iran către China, susţin sursele. Tranzacţia se ridică anual la 20-30 miliarde de dolari, conform estimărilor din industria petrolieră, dar o cotă din ea este sub formă de barter. Zhuhai Zhenrong, de exemplu, plăteşte Iranul pentru ţiţeiul livrat furnizând servicii cum ar fi forarea, spun sursele.
“Criza financiară globală a accelerat schimburile de la vest către est. Astfel de măsuri (cum ar fi sancţiunile SUA contra Iranului) vor consolida acum acceptarea monedei chineze ca monedă de tranzacţionare”, a explicat şeful unei bănci din Dubai.
Achiziţiile în renminbi au început în urmă cu câteva luni. Iniţial, partea de non-barter din tranzacţii a fost stabilită în Beijing prin conturi în renminbi, dar acum, ca rezultat al presiunii SUA, băncile chineze, cum ar fi Bank of China, au stopat tranzacţiile cu Iranul, susţin sursele. În schimb, majoritatea banilor sunt transferaţi către Teheran prin băncile ruseşti, care iau comisioane mari pentru aceste tranzacţii, adaugă sursele.
Iranul vinde Chinei 21% din exporturile sale de ţiţei, Beijingul devenind, astfel, extrem de important pentru capacitatea Teheranului de a face faţă sancţiunilor SUA.
China vrea ca moneda sa să fie inclusă în coşul de patru valute al FMI, ca parte a planurilor sale pe termen lung, de a transforma renminbi într-o rezervă monetară alternativă la dolar şi euro. Dar FMI a insistat că o monedă trebuie să fie convertibilă înainte de a putea fi inclusă în coşul de patru valute ce determină valoarea DST stabilită de FMI.
Secretarul de stat american, Hillary Clinton, a făcut apel la India să îşi reducă şi mai mult importurile de petrol iranian, apreciind că dezvoltarea unei bombe atomice de către Teheran ar putea fi “devastatoare” pentru toată lumea.
Aceasta a adăugat că, în opinia sa, există destule soluţii pe piaţa petrolieră, nominalizând mai ales Arabia Saudită, pentru a compensa reducerea livrărilor provenind din Iran. În faţa unor aprecieri critice la adresa politicii americane venite din partea unor studenţi, Hillary Clinton a explicat că Iranul poate provoca “tulburări” în India, amintind de atentatul din februarie, ce a vizat ambasada israeliană de la New Delhi. Agenţi iranieni sunt bănuiţi că ar fi fost implicaţi în atacul respectiv.
Pe baza unei legi americane, Statele Unite vor impune sancţiuni cu începere din 28 iunie instituţiilor financiare din toate ţările, care vor continua să cumpere petrol din Iran.
Departamentul de Stat al SUA a acordat, totuşi, derogări membrilor Uniunii Europene şi Japoniei, estimând că acestea fac eforturi importante pentru reducerea importurilor de petrol iranian.
China şi India şi-au exprimat opoziţia faţă de legea americană, dar şi-au redus progresiv importurile de petrol iranian în apropierea expirării termenului stabilit de SUA.
