Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, a prezentat, în cadrul unei conferinţe de presă, “un raport” privind stadiul activităţilor în cadrul ministrului. Pe de altă parte, el a emis câteva consideraţii în privinţa adoptării monedei euro (pe care a comparat-o cu “o hamsie”), a migraţiei forţei de muncă (în urma căreia România a pierdut mai multă populaţie decât în urma Pactului Ribbentrop – Molotov), despre obsesia sa (precum cea a lui Cato faţă de Cartagina) de a ieşi statul din economie etc.
“Aş vrea, în această conferinţă de presă, să facem un inventar al câtorva dintre temele tradiţionale ale Ministerului Economiei. În primul rând, ca imagine generală, aş vrea să răspund unor percepţii, cum că la unele dintre obiectivele noastre nu se întâmplă încă nimic, cum ar fi Oltchim, cum ar fi Cuprumin. (…) Atât la Oltchim, la Cuprumin, la Remin, dar şi la alte obiective ale ministerului suntem, cu toate, în termen. Ministerul Economiei nu are, în acest moment, restanţe, astfel încât nu se poate pune problema că Ministerul Economiei este un loc în care nu se întâmplă nimic”, a spus Vosganian.
În privinţa privatizărilor, ministrul Economiei a declarat că autorităţile au primit oferte din partea a şase investitori pentru Cuprumin, zece scrisori de intenţie pentru pentru Oltchim, precum şi şase oferte pentru Plafar.
“La OPSPI (n.r. – Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie) am primit şase oferte pentru Cuprumin din partea unora dintre cele mai mari companii din domeniu. Este vorba despre investitori din Rusia, Europa şi America de Nord. Nu va fi privatizare, ci un parteneriat. Compania va investi şi va avea o parte din producţie pentru o anumită perioadă. Ne gândim să implicăm investitorul în managementul companiei”, a afirmat Varujan Vosganian.
Oficialul a adăugat că zece investitori şi-au exprimat intenţia de a participa la privatizarea companiei Oltchim. “În cazul Oltchim, scrisorile de intenţie au urcat la zece. Sunt investitori importanţi din India, Azerbaidjan, Rusia, Qatar, Marea Britanie, Germania, Israel. Interesul este foarte mare. Pentru noi, formula cea mai bună ar fi o formulă integrată, care să preia şi rafinăria Arpechim de la OMV Petrom”, a mai spus Vosganian.
Ministrul Economiei a precizat că, pentru Plafar, există şase oferte pentru privatizare.
“Săptămâna viitoare, pentru Plafar vom înainta un Memorandum, pentru a fi scoasă din rândul societăţilor de interes naţional, ca să fie privatizată mai uşor. Vrem o privatizare rapidă. Există şase oferte la Plafar din partea unor firme din ţară şi din străinătate”, a adăugat Varujan Vosganian.
Pentru Aversa autorităţile nu au primit nicio ofertă, a precizat acesta. “Nu avem nicio ofertă pentru Aversa. Dorim să realizăm şi un eveniment public şi să căutăm un posibil investitor. Compania este în lichidare şi am solicitat, iar administratorul judiciar a acceptat, ca vânzarea să se facă pentru întreaga instalaţie, cu obligativitatea ca trei ani să fie păstrat personalul şi relua activitatea. Adică nu se va mai vinde pe bucăţi. Dar, în legătură cu Aversa, vă spun sincer, că am un sentiment de-a dreptul de durere fizică atunci când văd că o companie de această importanţă (n.r. – care produce pompe pentru irigaţii, pentru centrala nucleară de la Cernavodă) şi cu instalaţii care, în continuare, sunt competitive ar putea să fie scoasă la mezat ca fier vechi, iar pământul folosit pentru speculaţii imobiliare. Că pământul va fi folosit pentru speculaţii imobiliare nu mă îndoiesc, în orice situaţie. Însă, condiţia este ca instalaţiile să fie relocate. N-ai decât, dacă cumperi pământul, să faci ce vrei cu el, dar nu să distrugi instalaţiile. Instalaţiile să le muţi unde vrei tu, la Popeşti-Leordeni, la Cernica, la Mihăileşti sau la Buda, dar ele să funcţioneze în continuare, să dea de lucru la oameni şi să asigure piaţa în România.”, a adăugat ministrul Economiei.
“Aversa are o piaţă foarte bună în ţară şi străinătate. Nu mă întrebaţi de ce a ajuns în stadiul acesta (n.r. – în insolvenţă)”, a spus Vosganian. El a dat ca exemplu companiile Oltchim (care, în domeniul petrochimic, este în “Rop Five” în Europa) şi Hidroelectrica (un monopol natural), ambele aflate în insolvenţă. “Mai are rost să vă explic? Eu mereu, când repet până la obsesie – precum Cato cu Cartagina – că sectorul economic de stat trebuie să dispară, unii au impresia că am nişte interese personale. Nu. Experienţa mea ca ministru al Economiei şi stăpânitor peste sute de companii în care, dacă nu sunt în insolvenţă, sunt în administrare specială, arată limpede că totul trebuie privatizat”, a mai spus Vosganian.
Astra bună de plată
În privinţa Oltchim, ministrul Economiei a anunţat că, în acest moment, s-au stins toate posibilele litigii de muncă, legate de drepturile salariale. În plus, pentru disponibilizaţi, pe lângă ajutor de şomaj, vor primi şi venituri de completare, suma maximă pusă la dispoziţie de către MFP fiind de 7 milioane de lei anual.
În schimb, finaţarea în continuare a combinatului este problematică. Trebuie făcută cu foarte mare precauţie, pentru că orice implicare a instituţiilor statului, CEC, Eximbank, Guvernul României, se poate lovi de obstrucţia Comisiei Europene (n.r. – care îl poate considera ajutor de stat ilegal)”, a mai spus Vosganian.
Necesarul de finanţare la Oltchims este de 50 milioane de euro. Circa 30 de milioane de euro pot să fie obţinuţi din materii prime, care sunt oferite Oltchim.
Pentru restul de 20 milioane de euro există trei variante. Una ar fi din partea traderilor, care să fie peste materia primă oferită. “A doua este o procedură care să utilizeze leasingul, în care, pe o anumită perioadă, să putem vinde şi reînchiria anumite instalaţii”, a mai spus ministrul Economiei.
“A treia, care a apărut acum câteva săptămâni, este un contract de asigurare pe care l-am găsit în arhivele Oltchim, în care conducerea Oltchim se asigură împotriva deficienţelor manageriale. Oltchim s-a asigurat la Astra ca, în situaţia în care managementul comite erori care să afecteze situaţia financiară a companiei, Astra plăteşte 10 milioane de euro”, a anunţat Varujan Vosganian.
El consideră că este “neverosimil” ca societatea Astra Asigurări să motiveze că managementul Oltchim nu a fost unul deficitar.
“Am semnalat Astra că datorează Oltchim 10 milioane euro. În 30 aprilie am trimis scrisoarea. Aşteptăm răspuns. Ar fi neverosimil să ne spună că nu sunt îndeplinite condiţiile. Înţeleg că Astra s-a reasigurat la unele dintre cele mai mari companii din lume. Acum joacă cartea sistemului de asigurări din România. Rezolvarea litigiului ar putea să sporească prestigiul domeniului de asigurări din România. Poliţa de asigurare a fost încheiată în 2011 şi reînnoită anual. Poliţele au fost plătite în permanenţă. Prima de asigurare este de 3.000 euro pe lună”, a afirmat ministrul Vosganian.
Modificare la lege pentru Remin
În privinţa reluării activităţii la compania minieră Remin Baia Mare, ministrul Economiei a declarat că aceasta nu ar fi posibilă fără modificarea Legii Minelor. În prezent, legislaţia nu permite redeschiderea minelor, după ce acestea au fost închise. În acest sens, Varujan Vosganian a declarat că va fi elaborat un proiect de lege ce va fi prezentat săptămâna viitoare.
Autorităţile au primit două oferte din partea investitorilor pentru Remin, a adăugat oficialul.
“Remin este o companie aflată în lichidare. Are datorii de 120 milioane euro şi un munte de pirită auriferă, care a fost vândut cu 53 milioane euro. Banii se cuvin în primul rând ANAF, care este cel mai mare creditor. 82% din creanţe sunt ale ANAF. Am convenit cu ANAF să transfere restul de creanţă către AVAS, care să fie în Adunarea Creditorilor reprezentantul statului, ca să aprobe un plan de reluare a activităţii. Acum se verifică potenţialul Remin, resursele. Avem două oferte pentru el”, a spus Vosganian.
Euro – ca o hamsie
Ministrul Varujan Vosganian a făcut şi câteva remarce despre aderarea României la Zona Euro. El apreciază că momentul adoptării monedei unice europene este întotdeauna la o distanţă de şase ani faţă de momentul vorbirii, fiind totuşi bine că există acest deziderat, întrucât se creează şi o disciplină.
“Ce cred eu despre aderarea euro: Mi-aduc aminte că am văzut un film american, în care era o cursă de cai şi în care, până la urmă, a câştigat un cal, care nu era la fel de zdravăn ca ceilalţi. Care era explicaţia? Unul dintre copii a aflat că acelui cal îi plac hamsiile. Şi atunci i-a agitat o hamsie şi calul a zbughit-o şi a câştigat cursa. Ei bine, pentru noi intrarea în euro e ca hamsia din cursa aceea. E foarte bine să ne păstrăm această ţintă. Eu, când eram ministru în 2007, le povesteam românilor cum o să ne integrăm în euro în 2013. Vreau să vă spun că jumătate din obiectiv a fost îndeplinit, adică întotdeauna faţă de momentul în care vorbim, integrarea în euro e la şase ani. Deci obiectivul a fost îndeplinit: în 2008, am intrat în 2014, acum în 2013 intrăm spre sfârşitul lui 2018”, a declarat Varujan Vosganian.
Oficialul a precizat că obiectivul aderării României la euro determină păstrarea unei discipline ce adaugă convergenţei nominale convergenţa reală.
“E foarte bine că, având acest obiectiv, avem şi o anumită disciplină, pentru că integrarea în zona euro adaugă convergenţei nominale o convergenţa reală. Nu vom intra în zona euro decât atunci când vom atinge anumite standarde în ceea ce priveşte nivelul de trai, calitatea mediului şi integrarea României în fluxurile internaţionale”, a adăugat ministrul Economiei.
Migraţia, mai puternică decât Pactul Ribbentrop – Molotov
România a pierdut, prin migraţie, după 1990, mai multă populaţie decât prin Pactul Ribentrop-Molotov, a declarat Varujan Vosganian.
„Am fost în Dubai şi România e aproape necunoscută. Mă întrebau ce populaţie are ţara. Răspunsul e ca espresso, unul lung şi unul scurt”, a afirmat ministrul.
Vosganian a precizat că amploarea migraţiei este echivalentă cu Oltenia şi Banatul luate împreună sau cât toată Basarabia. „Din ’90 încoace am pierdut mai mulţi români decât prin Pactul Ribbentrop-Molotov. Românii care pleacă nu-şi mai educă în continuare copiii în spritul românesc”, a deplâns situaţia oficialul.
Populaţia stabilă a României este de 19 milioane de persoane, potrivit rezultatelor provizorii ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor, făcute publice de Institutul National de Statistica (INS) în februarie 2012. Numărul este în scadere cu 2,5 milioane de persoane faţă de recensământul din 2002. Potrivit lui Vosganian, dacă se adaugă diaspora din America, populaţia Repubicii Moldova şi a celei din ţinuturile istorice ale României aflate acum în Ucraina, s-ar ajunge la 30 de milioane.
Pe de altă parte, Vosganian a declarat că doreşte industrializarea zonei rurale „altfel programul domnului Dragnea (n.r. – Liviu Dragnea, ministrul Dezvoltării Regional şi Administraţiei Publice, care are în vedere alimjentarea cu apă a zonelor rurale) o să aducă apa la ţară, dar nu o să mai aibă cine bea”.
El a mai spus că doreşte „ieşirea Românei din captivitatea europeană” (n.r. – în privinţa importurilor, dar, mai ales, a exporturilor), chiar dacă acum „colivia e de aur” şi vrea o dependenţă mai mică de Europa.
Vosganian a mai spus că, până la finele lunii iunie, va fi gata o hartă geografică interactivă a României, cu obiectivele industriale din fiecare judeţ sau oraş. „M-am săturat să tot duc în străinătate albume cu costume populare şi munţi. Vreau să duc o hartă a parcurilor industriale”, a completat el.
