Măsurile luate de Guvern pentru reducerea cheltuielilor în sistemul public “reuşesc” să nu facă pe plac nimănui. Unii cred că măsurile vor “împinge” România spre infringement, alţii le văd neconstituţionale, iar alţii caută soluţii pentru relansarea economiei româneşti.
În Scrisorea de Intenţie şi Memorandumul Tehnic de Înţelegere în cadrul acordului stand-by cu Fondul Monetar Internaţional (parte a pachetului de finanţare în valoare de 19,95 miliarde de euro, la care mai participă Comisia Europeană, Banca Mondială, BERD, BEI) s-au convenit unele măsuri. Reamintim, echipa FMI care a fost prezentă, recent, la Bucureşti, a fost însoţită, printre alţii, şi de reprezentanţi ai Comisiei Europene (CE). “Au fost făcute progrese importante, dar situaţia este mai puţin bună în domeniul politicilor fiscale şi sunt necesare măsuri pentru sectorul bugetar. Este importantă îmbunătăţirea consolidării bugetare. România are nevoie de o nouă reformă fiscală”, a concluzionat reprezentanta CE, Fabienne Ilzkovitz, la încheierea misiunii comune a FMI, UE şi BM.
“Ordonanţa de Urgenţă cu privire la măsurile pentru combaterea evaziunii fiscale conţine o serie de prevederi ce încalcă legislaţia comunitară, Guvernul riscând, astfel, sesizarea promptă şi sancţiuni drastice din partea Uniunii Europene”, avertizează experţii fiscali din cadrul Deloitte Tax.
Conform acestora, proiectul menţionează înfiinţarea de puncte de control fiscal pentru plata TVA la achiziţiile intracomunitare de cereale, legume, fructe, carne, peşte, zahăr şi materiale de construcţie. „Deşi nota de fundamentare a proiectului semnalează încălcarea reglementărilor comunitare, Guvernul se bazează probabil pe o reacţie întârziată din partea reprezentanţilor Comisiei Europene, mizând pe procedurile complexe şi de durată care conduc la declanşarea procedurii de infringement”, a declarat Pieter Wessel, partener Deloitte Tax, se arată într-un comunicat de presă. „Însă instituirea unor astfel de bariere de comerţ înseamnă încălcarea principiului fundamental al liberei circulaţii a mărfurilor, consimţit de statul român prin semnarea Tratatului de Aderare”.
De asemenea, propunerea de reintroducere a accizelor pentru unele produse considerate de lux (blănuri, parfumuri, bijuterii) încalcă, de asemenea, prevederile Tratatului privind Funcţionarea Uniunii Europene. „În aceste condiţii, toţi cei care vor fi nevoiţi să achite aceste taxe vor putea cere restituirea lor de la statul român. Mai mult, Comisia Europeană a sesizat deja România în legătură cu această încălcare a legislaţiei comunitare, iar statul român a fost de acord să elimine aceste accize interne începând cu 1 ianuarie 2010”, a subliniaat Pieter Wessel.
Interzicerea funcţionării antrepozitelor de depozitare de produse accizabile (alcool, tutun, produse energetice) începând cu 1 august 2010 reprezintă un obstacol suplimentar pentru comerţul cu aceste produse. În plus, o astfel de măsură încalcă sever principiul securităţii juridice, principiu conform căruia orice contribuabil trebuie să aibă o garanţie a stabilităţii legislaţiei care să îi ofere posibilitatea unei planificări a activităţii pe termen lung.
Probleme cu Constituţia
Premierul Emil Boc a declarat după şedinţa de Guvern în care s-au aprobat măsurile de austeritate că legea de diminuare a cheltuielilor bugetare, care prevede reducerea costurilor cu salariile, pensiile şi alte drepturi sociale, are ca temei articolul 53 din Constituţie. Articolul 53 prevede că exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor, desfăşurarea instrucţiei penale, prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. Ceea ce mulţi comentatori şi oameni politici (din Opoziţie) contestă, ba chiar spun că prin aplicarea măsurilor de austeritate se încalcă tocmai articolul 53, pentru că, practic, determină probleme de siguranţă naţională.
Brokerii “se delimitează”
În urma măsurilor anticriză, de redresare a economiei, statul a decis egalizarea impozitului la 16% pentru orice sursă de venit, deşi reprezentanţii Asociaţiei Brokerilor au solicitat Ministerului Finanţelor Publice păstrarea actualului sistem de impozitare a câştigurilor obţinute din tranzacţii pe piaţa de capital, se arată într-un comunicat de presă.
În acest context, preşedintele Asociaţiei Brokerilor, Dan Paul, a agreat cu ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu, mai multe detalii tehnice, printre care: societăţile de servicii de investiţii financiare şi instituţiile de credit nu vor mai fi obligate să reţină şi să vireze către stat impozitul rezultat din câştigurile obţinute de către clienţii lor din transferul titlurilor de valoare tranzacţionate pe piaţa de capital; plata impozitului se va face trimestrial, direct de către investitori; impozitul se va aplica asupra câştigului net, compensând, astfel, pierderile cu câştigul obţinut din tranzacţionarea titlurilor de valoare. În cazul pierderilor rezultate la sfârşitul anului, raportate de contribuabili către Administraţia Financiară, acestea se vor reporta pe următorii cinci ani fiscali.
Neînţelegeri pe IT
Alianţa Confederaţiilor Patronale din România (ACPR) nu acceptă fiscalizarea sectorului IT, care va duce la un adevărat exod al inteligenţei româneşti spre Silicon Valley şi spre NASA şi va păgubi România de una din cele mai profitabile industrii, se arată într-un comunicat de presă al purtătorului de cuvânt al Alianţei, Dan Matei Agathon. “Tinerii din IT, care aduc acum ţării mai mulţi bani decât o tranşă de împrumut de la FMI, vor fi atraşi de retribuţiile mai bune din alte ţări şi, în felul acesta, România va deveni importator de soft în loc să fie exportator şi se va întoarce în situaţia din anii trecuţi când importa licenţe de 300 de milioane de euro, spre deosebire de prezent când exportă licenţe de 500 de milioane de euro”, se mai arată în comunicat.
În acelaşi timp, ACPR “protestează împotriva naţionalizării pensiilor prin transferul de fonduri de la pilonul II, al pensiilor private, către pilonul I. În felul acesta este distrusă orice şansă a tinerilor care cotizează în prezent pentru pensii private de a beneficia de o pensie europeană, lucru care ar fi posibil numai prin sistemul de pensii private”.
Ca un fel de “drept la replică”, dar numai în privinţa sectorului IT, Ministerul Finanţelor a transmis un comunicat în care anunţă că “în proiectul de lege privind unificarea bazelor de impozitare, în scrisoarea de intenţie care urmează a fi transmisă de către autorităţile române către Fondul Monetar Internaţional cât şi în memorandumul de întelegere cu Uniunea Europeană nu există nici un angajament privind eliminarea scutirii de la plata impozitului pe venit în cazul programatorilor IT”.
Urmează şi alte reduceri
„S-a hotărât ca bugetele tuturor companiilor naţionale să facă obiectul reaprobării de către Guvern şi, cu ocazia aceasta, de la companie la companie, Executivul va lua decizii”, a spus ministrul Economiei, Adriean Videanu. Reducerea salariilor în companiile de stat nu este prevăzută în scrisoarea cu FMI, dar va fi operată prin reevaluarea fiecărui buget în parte al acestor unităţi, o reevaluare diferită urmând însă să fie efectuată la companiile cu pierderi, unde deja salariile au fost diminuate, a afirmat şi premierul Emil Boc.
De asemenea, vor fi reduse cu 25%, conform Mediafax, şi veniturile salariale ale cazul angajaţilor BNR, Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private şi Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.
Explicaţii guvernamentale
„Creşterea TVA de la 19% la 24%, asociată cu scăderea salariilor bugetarilor (n.r. – conform afirmaţiilor autorităţilort, FMI ar fi vrut majorarea TVA la 24%, a cotei unice la 20% şi reducerea veniturilor salariale ale bugetarilor cu 20%) ar fi dus direct la scăderea puterii de cumpărare cu circa 25%. În plus, orice creştere cu un punct procentual a TVA duce la majorarea inflaţiei cu 0,7% (n.r. – inflaţia înseamnă creşterea preţurilor; altfel spus, degeaba ar câştiga românii 100 de milioane de lei pe lună, dacă un ou ar costa un milion de lei) şi, implicit, la creşterea dobânzii de referinţă (n.r. – dobânda de politică monetară a Băncii Naţionale), a costului de creditare şi, astfel, am fi sufocat economia românească „, a declarat ministrul Economiei, Adriean Videanu, în deschiderea Forumului Naţional al IMM-urilor, organizat la Bucureşti, în cadrul Săptămânii Europene a IMM-urilor. El a menţionat că menţinerea nivelului actual al fiscalităţii se va face, însă, prin lărgirea bazei de impozitare. „Nu mi se pare corect că sunt sectoare nefiscalizate. Îşi mai poate permite România să dea subvenţii pe terenul agricol nelucrat?”, a arătat Videanu.
Ministrul Economiei a mai adăugat că România nu îşi mai poate permite să ofere subvenţii pentru un hectar de teren agricol nelucrat. El a adăugat că, în 10 ani, agricultura a fost subvenţionată cu zece miliarde de euro şi a contribuit la formarea PIB cu 460 de milioane de euro. “Agricultura trebuie să fie subvenţionată, pentru că aşa se face în toată Europa, dar trebuie luată în considerare eficienţa subvenţiilor”, a spus Adriean Videanu, care consideră că “baza de impozitare trebuie să fie mărită, pentru că România nu îşi mai permite să aibă sectoare economice nefiscalizate”.
Pe de altă parte, el a spus că sectorul public nu mai poate funcţiona aşa cum este, pentru că a devenit o frână pentru cel privat. “Pentru emiterea unui ordin de ministru sunt necesare 11 semnături, iar decizia poate întârzia săptămâni, luni de zile, din cauza divergenţelor dintre directorii de direcţii, care trebuie să fie mediate. (…) În 2004, în domeniul public erau 900.000 de salariaţi, iar acum sunt 1.400.000, dar calitatea serviciilor pentru beneficiari nu a crescut corespunzător, deci trebuie restructurat sectorul”, a concluzionat Adriean Videanu.
Măsuri de relansare economică
Printre măsurile complementare, menite să relanseze economia naţională, premierul Emil Boc, prezent la acelaşi Forum Naţional al IMM-urilor, a anunţat capitalizarea fondurilor de garantare. O sursă importantă de finanţare a investiţiilor o reprezintă fondurile europene, dar acestea trebuie co-finanţate. Firmele au dificultăţi în obţinerea cofinanţărilor, ba chiar sunt unele care au renunţat la fondurile europene, deşi aveau proiectele aprobate, pentru că nu au reuşit să ia credite bancare. “Vrem să capitalizăm Fondul de Garantare a Creditului Rural, cu 220 milioane de euro, astfel încât să poată acorda garanţii în valoare de 1,1 miliarde de euro. De asemenea, vrem să recalipatizăm şi Fondul National de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM) cu peste 40 milioane de euro, astfel încât să poată acorda garanţii de 230 milioane de euro în plus (n.r. – până la 1,5 miliarde de euro). Vom reevalua şi schemele de finanţare ale Eximbank şi CEC”, a spus Emil Boc. Ministrul Adriean Videanu a mai spus că preşedintele FNGCIMM a propus ca dosarele de creditare să fie analizate numai de bănci, nu şi de Fond, pentru a scurta termenele de acordare a împrumuturilor.
