Investitorii chinezi şi ruşi sunt interesaţi de unele dintre cele mai importante proiecte din România: privatizarea combinatului petrochimic Oltchim şi construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă.
O delegaţie a companiei ruse TISE este aşteptată la Bucureşti în câteva zile, pentru discuţii privind o „colaborare strategică” în sectorul petrochimiei, rafinării petrolului şi a produselor chimice, inclusiv Oltchim, a declarat secretarul de stat în Ministerul Economiei, Rodin Traicu (foto), conform Mediafax.
„Cei de la TISE au reprogramat vizita (n.r. – care ar fi trebuit să aibe loc pe 16 noiembrie) din cauza unor evenimente care au avut loc în Federaţia Rusă, la care preşedintele TISE a fost antamat. Vizita este la nivel de preşedinte al TISE, probabil va avea loc la mijlocul lunii decembrie şi va fi stabilită pe canale diplomatice, prin ambasada României la Moscova”, a afirmat Traicu.
Compania TISE, din grupul Gazprom, s-a arătat interesată, la începutul anului, de preluarea combinatului chimic Oltchim Râmnicu-Vâlcea, dar nu a participat la licitaţia oragnizată de Ministerul Economiei în luna septembrie.
Încercarea de privatizare a Oltchim a eşuat, întrucât Dan Diaconescu , câştigătorul licitaţiei, nu a plătit până la 1 octombrie suma de 45 milioane euro pentru preluarea acţiunilor deţinute de stat.
Premierul Victor Ponta a anunţat că Guvernul va relua, în prima parte a anului 2013, procesul de privatizare a combinatului cu un investitor strategic. Potrivit premierului, TISE rămâne interesată de Oltchim.
Rodin Traicu a adăugat că privatizarea Oltchim va fi reluată imediat după instalarea viitorului Guvern, rezultat în urma alegerilor de duminică.
Potrivit secretarului de stat, Oltchim a repornit secţiile principale de producţie, cu fonduri atrase „exclusiv” de la clienţi. Traicu a adăugat că există memorandumuri semnate cu băncile CEC, BCR şi Banca Transilvania pentru acordarea unor credite combinatului chimic. Oltchim are datorii pentru credite contractate de 72 milioane euro la BCR, 11,5 milioane euro la CEC şi 35 milioane euro la Banca Transilvania.
Cernavodă asiatică
Probabilitatea ca reactoarele nucleare 3 şi 4 ale centralei din Cernavodă să fie construite cu companii asiatice este „foarte mare”, a mai spus Rodin Traicu.
Potrivit acestuia, România îndeplineşte, în acest moment, toate cerinţele cerute de investitori privind predictibilitatea derulării proiectelor, întrucât Guvernul de la Bucureşti a adoptat toate reglementările legislative cerute de Comisia Europeană.
„România a adoptat pachetul trei pe energie, care transpune directivele europene. Asta face ca orice investiţie în România să fie la fel de predictibilă ca în orice altă ţară europeană. Între timp s-a întâmplat ceva în bine. Eu cred că investitorii străini mai au încredere în acest proiect, pentru că s-au schimbat condiţiile. Un investitor nu vine pe încredere, ci pe baza unui «business plan». Dacă legislaţia este unică, europeană, condiţiile de aici sunt absolut identice cu cele din alte ţări”, a spus Traicu.
Proiectul construcţiei celor două reactoare nucleare, evaluat la 4 miliarde de euro, a fost iniţiat în 2007. Din compania de proiect, EnergoNuclear, făceau parte iniţial Enel (Italia), ArcelorMittal România, Nuclearelectrica, CEZ (Cehia), RWE (Germania), Iberdrola (Spania) şi GDF Suez (grup franco-belgian). Nemulţumite de evoluţia discuţiilor, CEZ, RWE, Iberdrola şi GDF Suez au renunţat la sfârşitul anului 2010 la investiţie, astfel că Ministerul Economiei, prin Nuclearelectrica, a ajuns să deţină 86% din firma de proiect.
După retragerea din proiect a celor patru companii, proiectul a stagnat, întrucât Guvernul nu a reuşit să atragă alţi parteneri în proiect. Din EnergoNuclear mai fac parte Enel şi ArcelorMittal România.
Rodin Traicu afirma, la sfârşitul lunii octombrie, că o companie chineză ar putea asigura 40% din finanţarea reactoarelor 3 şi 4, precum şi că societăţi din China sunt interesate să se implice în proiecte energetice de peste trei miliarde de dolari în unităţi de producţie a electricităţii în România, precum şi în mineritul energetic.
