Acasă MediuDezvoltare Durabila Infringement de mai, cu proces la CJUE

Infringement de mai, cu proces la CJUE

de L M

În această lună, România a avut parte de puține evenimente în ceea ce privește procedurile de infringement, dar „bune”. A fost implicată în doar 4 astfel de proceduri de penalitate, dar una dintre ele este un nou proces în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Comisia Europeană ne reproșează că nu am transpus Directiva revizuită a serviciilor mass-media audiovizuale. Partea proastă este că procesul merge direct cu penalități de plătit. În rest, mai avem probleme cu Directiva privind energia din surse regenerabile. Și ca o ironie a sorții în condițiile actuale, cu condamnați penal fugiți peste granițe, Comisia a deschis o nouă procedură de infringement împotriva României pentru că nu am transpus corect legislația privind mandatul european.

Comisia a decis astăzi să trimită Cehia, Irlanda, România, Slovacia și Spania în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru nerespectarea obligației de a transpune Directiva revizuită a serviciilor mass-media audiovizuale („DSMAV”, Directiva 2018/1808), cu o cerere de impunere de sancțiuni financiar, se arată într-un comunicat de presă al Executivului comunitar.

DSMAV reglementează coordonarea la nivelul UE a legislației naționale privind toate serviciile mass-media audiovizuale. Cea mai recentă revizuire a DSMAV a fost efectuată în 2018. DSMAV revizuită prevede standarde la nivelul UE privind conținutul media pentru toate serviciile mass-media audiovizuale, atât în cazul transmisiilor de televiziune tradiționale, cât și al serviciilor la cerere, în plus față de platformele de partajare a materialelor video. Aceste noi norme ale UE vizează crearea unui peisaj audiovizual mai sigur, mai echitabil și mai divers. Acestea consolidează protecția telespectatorilor, acordând o atenție deosebită siguranței persoanelor celor mai vulnerabile, cum ar fi minorii, extind normele privind conținutul ilegal și dăunător la platformele de partajare a materialelor video și promovează diversitatea culturală în mass-media audiovizuală. În plus, directiva a introdus cerințe suplimentare privind independența autorităților naționale de reglementare în domeniul mass-mediei.

Statele membre au avut obligația de a transpune această directivă și de a comunica Comisiei măsurile naționale de transpunere până la 19 septembrie 2020. În absența adoptării normelor naționale relevante, Comisia a trimis scrisori de punere în întârziere către 23 de state membre în noiembrie 2020, urmate de nouă avize motivate în septembrie și două în noiembrie 2021. Până în prezent, statele membre acționate în instanță nu și-au îndeplinit obligația de a transpune integral și de a comunica măsurile de punere în aplicare a DSMAV.

„Din acest motiv, Comisia a decis astăzi să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la aceste cazuri. Aceste sesizări includ o cerere de impunere a unor sancțiuni financiare”, completează comunicatul.

„Amenințarea” regenerabilelor

România a avansat pe „drumul” procedurii de infringement deschisă de Comisie pentru că nu a transpus integral normele UE privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile prevăzute în Directiva 2018/2001. Comisia Europeană a trimis avize motivate și altor 8 state membre: Croația, Cipru, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Luxemburg și Portugalia.

Directiva 2018/2001 oferă cadrul juridic pentru dezvoltarea energiei din surse regenerabile în sectorul energiei electrice, al încălzirii și răcirii și al transporturilor din UE. Directiva stabilește instituirea unui obiectiv obligatoriu la nivelul UE pentru 2030 privind atingerea unei ponderi de cel puțin 32 % a energiei din surse regenerabile și include măsuri de asigurare a faptului că sprijinul pentru energia din surse regenerabile este rentabil, precum și de simplificare a procedurilor administrative pentru proiectele privind energia din surse regenerabile. De asemenea, aceasta facilitează participarea cetățenilor la tranziția energetică și stabilește obiective specifice de creștere a ponderii energiei din surse regenerabile în sectorul încălzirii și răcirii și în sectorul transporturilor până în 2030. În plus, aceasta consolidează criteriile pentru asigurarea durabilității bioenergiei.

Termenul-limită pentru transpunerea directivei respective în dreptul intern a fost 30 iunie 2021. În iulie 2021, Comisia a trimis o scrisoare de punere în întârziere tuturor statelor membre respective. „Până în prezent, Croația, Germania, Ungaria, Portugalia și România nu au reușit să furnizeze Comisiei informații clare și precise cu privire la dispozițiile naționale care transpun fiecare dispoziție a directivei, iar Ciprul, Grecia, Irlanda și Luxemburgul au notificat doar parțial măsurile naționale de transpunere a directivei”, precizează comunicatul de presă al Comisie.

Statele în culpă au la dispoziție două luni pentru a se conforma obligației de transpunere și pentru a notifica Comisia. În caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la aceste cazuri.

Directiva datelor deschise

Comisia solicită României și Sloveniei să respecte normele UE privind datele deschise și reutilizarea datelor din sectorul public, pentru care au fost trimise avize motivate. Celor două state li s-a solicitat să comunice informații cu privire la modul în care normele UE privind datele deschise și reutilizarea datelor din sectorul public (Directiva 2019/1024, denumită Directiva privind datele deschise) sunt transpuse în dreptul intern.

Deși termenul de transpunere a expirat la 17 iulie 2021, statele membre nu și-au comunicat încă toate măsurile naționale, în pofida scrisorilor de punere în întârziere trimise la 30 septembrie 2021.

Directiva privind datele deschise și reutilizarea informațiilor din sectorul public, adoptată la 20 iunie 2019, urmărește să deblocheze beneficiile datelor și contribuie la punerea la dispoziție a unui volum mai mare și valoros de resurse de date produse de sectorul public în vederea reutilizării. Acest lucru va reduce barierele la intrarea pe piață pentru IMM-uri prin reducerea costurilor de reutilizare a datelor, va pune la dispoziție mai multe date și va spori oportunitățile de afaceri prin partajarea de date prin intermediul interfețelor de programare a aplicațiilor (API). Directiva stimulează dezvoltarea de soluții inovatoare, cum ar fi aplicațiile de mobilitate, sporește transparența prin deschiderea accesului la datele provenite din cercetare care beneficiază de finanțare publică și sprijină noile tehnologii, inclusiv inteligența artificială.

În absența unui răspuns satisfăcător din partea acestor state membre în termen de două luni, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la această chestiune, atrage atenția comunicatul Executivului comunitar.

Mandat european cu probleme

Există și o nouă procedură de infringement deschisă de Comisia Europeană împotriva României. Este vorba de neîndeplinirea obligațiilor de a transpune corect  dispozițiile Deciziei-cadru privind mandatul european de arestare, în ceea ce privește, de exemplu, termenele de luare a unei decizii cu privire la executarea unui mandat european de arestare sau la predarea unei persoane căutate.

Mandatul european de arestare constituie o procedură judiciară simplificată transfrontalieră de predare a unei persoane căutate în scopul derulării urmăririi penale sau al executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranță privative de libertate. Operațional de la 1 ianuarie 2004, mandatul european de arestare a înlocuit procedurile îndelungate de extrădare care existau anterior între statele membre ale UE.

Comisia a trimis scrisori de punere în întârziere altor 24 de state membre pentru nerespectarea obligației de transpunere a deciziei-cadru sau a obligației de a transpune anumite dispoziții ale acesteia. România și Luxemburg, care este în aceeași situație, au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde Comisiei. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat, completează comunicatulde presă.

din aceeasi categorie