Potrivit unui raport al BCE (Banca Centrală Europeană), publicat de Banca Națională a României (BNR)., se anticipează că ritmul mediu anual de creștere a PIB real în zona euro va fi de 1,4% în 2025, de 1,2% în 2026, de 1,4% în 2027 și de 1,4% în 2028. Conform proiecțiilor, inflația se va reduce de la 2,1% în 2025 la 1,9% în 2026 și, ulterior, la 1,8% în 2027, urmând să atingă ținta Consiliului guvernatorilor de 2% pe termen mediu în 2028. În raport se menționează că tensiunile geopolitice, mai ales războiul nejustificat dus de Rusia în Ucraina, rămân o sursă majoră de incertitudini. În schimb, cheltuielile planificate pentru apărare și infrastructură, alături de reformele destinate creșterii productivității, pot determina o expansiune economică peste așteptări. Ameliorarea încrederii ar putea stimula cheltuielile private.
”Deși tensiunile comerciale s-au diminuat, persistența volatilității contextului internațional ar putea perturba lanțurile de aprovizionare, inhiba exporturile și frâna consumul și investițiile. O deteriorare a încrederii pe piețele financiare mondiale ar putea conduce la condiții de finanțare mai restrictive, spori aversiunea față de riscuri și eroda creșterea economică. Tensiunile geopolitice, mai ales războiul nejustificat dus de Rusia în Ucraina, rămân o sursă majoră de incertitudini. În schimb, cheltuielile planificate pentru apărare și infrastructură, alături de reformele destinate creșterii productivității, pot determina o expansiune economică peste așteptări. Ameliorarea încrederii ar putea stimula cheltuielile private”, se arată în raportul BCE.
Perspectivele inflației continuă să fie mai incerte decât de obicei pe seama volatilității persistente a contextului internațional. Inflația ar putea înregistra niveluri mai scăzute în eventualitatea în care creșterea tarifelor vamale impuse de SUA reduce cererea pentru exporturile zonei euro și dacă țările cu capacitate excedentară își majorează exporturile către zona euro.
De asemenea, o apreciere a euro ar putea determina o reducere peste așteptări a inflației. Intensificarea volatilității și a aversiunii față de riscuri pe piețele financiare ar putea frâna cererea și, implicit, ar reduce și inflația. În schimb, inflația ar putea atinge valori mai ridicate dacă o mai mare fragmentare a lanțurilor globale de aprovizionare ar antrena o scumpire a importurilor, ar limita oferta de materii prime esențiale și ar accentua constrângerile la nivelul capacităților de producție în economia zonei euro.
O reducere mai lentă a presiunilor salariale ar putea întârzia încetinirea dinamicii prețurilor serviciilor. Impulsionarea cheltuielilor pentru apărare și infrastructură ar putea, de asemenea, majora inflația pe termen mediu. Fenomenele meteorologice extreme, precum și evoluția crizei climatice și a celei naturale la modul mai general ar putea determina o scumpire peste așteptări a alimentelor.
”Potrivit proiecțiilor macroeconomice pentru zona euro ale experților Eurosistemului din luna decembrie 2025, inflația totală ar trebui să se situeze, în medie, la 2,1% în 2025, la 1,9% în 2026, la 1,8% în 2027 și la 2% în 2028. În ceea ce privește inflația exclusiv produse energetice și alimente, experții proiectează o rată medie de 2,4% în 2025, de 2,2% în 2026, de 1,9% în 2027 și de 2,0% în 2028. Inflația a fost revizuită în sens ascendent pentru anul 2026, mai ales pentru că experții estimează, în prezent, o diminuare mai lentă a componentei „servicii” a inflației. Se anticipează o creștere economică superioară celei prevăzute în proiecțiile macroeconomice pentru zona euro ale experților BCE din luna septembrie 2025, determinată în special de cererea internă. Creșterea economică a fost revizuită în sens ascendent la 1,4% în 2025, la 1,2% în 2026 și la 1,4% în 2027 și se estimează că se va menține la 1,4% în 2028”, se precizează în raport.
Consiliul guvernatorilor este hotărât să asigure stabilizarea inflației la nivelul țintei de 2% pe termen mediu.
”Scăderea anticipată a inflației totale la începutul anului 2026 reflectă un efect de bază în sensul scăderii generat de prețurile produselor energetice, în timp ce componentele non-energetice ale inflației ar trebui să consemneze în continuare o diminuare pe parcursul anului 2026. Contribuția dinamicii prețurilor produselor energetice la inflația totală ar trebui să rămână modestă până în ultima parte a anului 2027, după care va înregistra o creștere semnificativă în 2028, ca urmare a implementării anticipate a Schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii 2 (Emissions Trading System 2 – ETS2), cu un impact în sensul creșterii de 0,2 puncte procentuale asupra inflației totale. Se previzionează că inflația IAPC exclusiv produse energetice se va reduce de la 2,5% în 2025 la 2,2% în 2026 și la 2% în 2027 și 2028. Conform proiecțiilor, dinamica prețurilor alimentelor se va diminua considerabil, pe fondul disipării efectelor majorărilor anterioare ale prețurilor materiilor prime alimentare la nivel mondial și ale condițiilor meteorologice nefavorabile din perioada verii, estimându-se o stabilizare a acesteia la ritmuri ușor peste 2% începând cu ultimele luni ale anului 2026”, mai arată raportul BCE.
Inflația IAPC exclusiv produse energetice și alimente se va modera de la 2,4% în 2025 la 2% în 2028, în condițiile în care dinamica prețurilor serviciilor se reduce pe fondul atenuării presiunilor din partea costurilor cu forța de muncă, iar aprecierea anterioară a euro se transmite în lanțul de stabilire a prețurilor, determinând scăderea inflației măsurate prin prețurile bunurilor.
Economia a fost rezilientă. Aceasta a înregistrat un avans de 0,3% în trimestrul III 2025, reflectând în principal consumul și investițiile mai robuste. Și exporturile au consemnat o majorare, cu o contribuție semnificativă din partea industriei chimice. Structura sectorială a creșterii economice a fost dominată de servicii, mai ales în sectorul informațiilor și comunicațiilor, în timp ce activitatea din industrie și din construcții s-a menținut constantă. Este probabil ca acest tipar al creșterii economice impulsionate de servicii să persiste pe termen scurt.
Economia beneficiază de o piață robustă a forței de muncă. Șomajul, situat la 6,4% în luna octombrie 2025, se plasează în apropierea nivelului minim istoric, iar ocuparea forței de muncă a înregistrat o creștere de 0,2% în trimestrul III. În același timp, cererea de forță de muncă s-a temperat în continuare, rata locurilor de muncă vacante atingând cel mai scăzut nivel consemnat ulterior pandemiei.
”Pe plan extern, deși persistă dificultăți legate de competitivitate, inclusiv de natură structurală, se estimează o accelerare a exporturilor în anul 2026. Această îmbunătățire este atribuită revigorării cererii externe pe fondul diminuării incertitudinilor asociate politicilor comerciale, în pofida manifestării progresive a impactului exercitat de majorarea tarifelor vamale. Se anticipează că ritmul mediu anual de creștere a PIB real va fi de 1,4% în 2025, de 1,2% în 2026, de 1,4% în 2027 și de 1,4% în 2028. Comparativ cu proiecțiile din luna septembrie 2025, creșterea PIB a fost revizuită în sens ascendent pe parcursul întregului orizont de proiecție, reflectând datele peste așteptări, reducerea incertitudinilor asociate politicilor comerciale, consolidarea cererii externe și scăderea prețurilor materiilor prime energetice”, potrivit BCE.
Consiliul guvernatorilor subliniază necesitatea urgentă de a consolida zona euro și economia sa în contextul geopolitic actual. Consiliul guvernatorilor consideră binevenit apelul adresat de Comisia Europeană autorităților guvernamentale de a acorda prioritate sustenabilității finanțelor publice, investițiilor strategice și reformelor structurale destinate stimulării creșterii economice.
Ritmul anual de creștere a creditelor bancare acordate firmelor a fost de 2,9% în octombrie, nivel nemodificat față de luna septembrie. Emisiunile de obligațiuni corporative s-au majorat cu 3,2%, nivel de asemenea relativ nemodificat. Dinamica împrumuturilor ipotecare s-a consolidat, ajungând la 2,8% față de 2,6% în septembrie.
Rata dobânzii la facilitatea de depozit, rata dobânzii la operațiunile principale de refinanțare și rata dobânzii la facilitatea de creditare marginală au rămas nemodificate la 2,00%, 2,15% și, respectiv, 2,40%.
Consiliul guvernatorilor a decis, în cadrul ședinței din data de 18 decembrie 2025, să mențină nemodificate cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE. Consiliul guvernatorilor este hotărât să asigure stabilizarea inflației la nivelul țintei de 2% pe termen mediu. Acesta va urma o abordare bazată pe date și de la o ședință la alta pentru a determina orientarea adecvată a politicii monetare. Deciziile Consiliului guvernatorilor referitoare la ratele dobânzilor se vor baza pe evaluarea cu privire la perspectivele inflației și riscurile asociate acestora, având în vedere noile date economice și financiare, precum și la dinamica inflației de bază și la robustețea transmisiei politicii monetare.
”Consiliul guvernatorilor nu își asumă vreun angajament prealabil cu privire la o anumită traiectorie a ratelor dobânzilor. În orice caz, Consiliul guvernatorilor este pregătit să își ajusteze toate instrumentele în limitele mandatului său pentru a asigura stabilizarea de o manieră sustenabilă a inflației la nivelul țintei pe termen mediu și pentru a menține funcționarea fără sincope a transmisiei politicii monetare”, mai arată raportul.
