Încă un ajutor pentru CE Hunedoara

Autorităţile caută tot felul de soluţii pentru salvarea Complexului Energetic (CE) Hunedoara (CEH) şi a mineritului în Valea Jiului. Ultima variantă o reprezintă obligarea Transelectrica de a achziţiona servicii tehnologice de sistem de la CEH, la o valoare a puterii electrice de cel puţin 400 MW. Aceste măsuri se aplică în perioada 1 aprilie 2018 – 30 iunie 2020. Reamintim, potrivit strategiei de restructurare, la CE Hunedoara, din 1.225 MW instalaţi, vor mai rămâne funcţionale doar două grupuri energetice (unul la termocentrala Mintia şi al doilea la Paroşeni), cu o capacitate instalată totală de exact 400 MW, deservite de minele Livezeni şi Vulcan. Noua măsură vine după ce Comisia Europeană a deschis o investigaţie aprofundată pentru a evalua dacă măsurile de sprijin public acordate de autorităţile române producătorului de energie sunt conforme cu normele UE privind ajutoarele de stat acordate întreprinderilor aflate în dificultate.

Potrivit unui proiect de Ordonanţă de Urgenţă (OUG) lansat în dezbatere publică de Ministerul Energiei „pentru menţinerea nivelului de siguranţă a Sistemului Electroenergetic Naţional, Societatea Complexul Energetic Hunedoara – S.A. are obligaţia de a furniza servicii tehnologice de sistem către Operatorul de transport şi sistem (n.r. – Transelectrica) la o valoare a puterii electrice de cel puţin 400 MW, în condiţiile reglementărilor emise de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei”.

Aceste servicii de sistem nu sunt ieftine şi ar trebui să acopere costul de producere al energiei la CE Hunedoara. De remarcat, la CEH se produce, practic, cea mai scumpă energie din ţară, costurile fiind de circa 100 euro/MWh.

Proiectul de OUG precizează că Transelectrica „va stabili capacitatea lunară corespunzătoare serviciilor tehnologice de sistem reprezentând rezervă terţiară lentă, din care o capacitate de 400 MW va fi alocată pentru Societatea Complexul Energetic Hunedoara – S.A”.

Actul normativ arată şi că, în cazul unor situații accidentale sau neprevăzute în funcționarea grupurilor energetice din cadrul CEH, care determină indisponibilitatea tehnică și financiară cu privire la realizarea serviciilor tehnologice de sistem, este permisă cesionarea drepturilor și obligațiilor ce decurg din contractele de vânzare-cumpărare a serviciilor tehnologice de sistem în conformitate cu reglementările emise de către ANRE.

Ministerul Energiei arată că este necesară adoptarea acestei OUG pentru asigurarea securităţii în aprovizionarea cu energie a ţării. De altfel, un studiu al Transelectrica arată că utilizarea cărbunelui superior din Valea Jiului și din alte surse din țară este absolut necesară, cel puţin până la finalizarea lucrărilor de trecere a axului „Banat” (axul de 220 kV Porțile de Fier – Reșița – Timișoara – Săcălaz – Arad) de la tensiunea de 220 kV la tensiunea de 400 kV, crescând astfel capacitatea de transport a axului respectiv și capacitatea de interconexiune internațională. Termenul estimativ de finalizare a acestui ax este 2023-2024.

Ajutor pentru siguranţă energetică

Proiectul de OUG arată că, în ipoteza retragerii din exploatare a capacităților CE Hunedoara, aceasta va afecta în mod evident, în sens negativ, siguranţa alimentării Sistemului Electroenergetic Naţional şi chiar securitatea energetică a ţării, în condițiile în care în zona de centru şi nord – vest a ţării această companie este singurul mare producător de energie electrică.

În plus, proiectul de OUG menţionează că apare şi riscul de operare determinat de lipsa de lichidități a CEH, cu implicații majore, inclusiv potențiale avarii la grupurile energetice, riscul comercial (determinat de neîncrederea partenerilor comerciali care furnizează materii prime și materiale, care solicită plata în avans a acestor produse), riscul de insolvență sau faliment, dar și riscul de sistare a activității termocentralei Mintia.

Proiectul de OUG aminteşte că, în perioada de iarnă 2015-2016 și 2016-2017, un aport esențial în asigurarea siguranţei energetice l-au avut producătorii de energie pe bază de cărbune. „Întrucât, potrivit studiilor de specialitate, s-a concluzionat că, în cazul opririi celor două centrale termoelectrice Mintia și Paroșeni din cadrul Societăţii Complexul Energetic Hunedoara – S.A. sunt identificate influențe negative asupra funcționării Sistemului Electroenergetic Național, în principal referitoare la (i) reducerea capacității de transfer  transfrontralieră a energiei; (ii) reducerea nivelului de adecvanţă a Sistemului Electroenergetic Naţional, mai ales în perioadele de iarnă şi în perioada de secetă accentuată, din punctul de vedere al acoperirii consumului intern; (iii) riscul apariţiei unor blocaje sau amânări în realizarea programului de investiții și modernizare a rețelei electrice de transport (realizare axului de 400 kV “Banat”)”, autorităţile vor să adopte această Ordonanţă de Urgenţă.

Practic, prin această OUG, se asigură banii necesari pentru continuarea activităţii la CEH, o companie în cadrul căreia lucrează aproximativ 4.000 angajaţi.

Reamintim, Comisia Europeană a deschis, recent, o investigaţie aprofundată pentru a evalua dacă măsurile de sprijin public acordate de autorităţile române producătorului de energie Complexul Energetic Hunedoara sunt conforme cu normele UE privind ajutoarele de stat acordate întreprinderilor aflate în dificultate.

„La data de 21 aprilie 2015, Comisia a aprobat acordarea unui ajutor temporar pentru salvare în valoare de 37,7 milioane de euro (167 de milioane de lei) producătorului de energie Complexul Energetic Hunedoara, care se afla într-o situaţie de dificultate financiară încă din 2013. În contextul respectivei decizii, România s-a angajat să prezinte un plan de restructurare menit să asigure viabilitatea viitoare a CE Hunedoara, în cazul în care întreprinderea nu va fi în măsură să ramburseze ajutorul pentru salvare în termen de şase luni. În plus, printr-o decizie separată, publicată la 20 aprilie 2015, Comisia a concluzionat că CE Hunedoara trebuia să ramburseze circa 6 milioane de euro, sumă aferentă ajutorului de stat incompatibil”, se menţionează într-un comunicat al Comisiei Europene.

Normele UE privind ajutoarele de stat îi permit statului să intervină în sprijinul unei întreprinderi aflate în dificultate financiară numai în condiţii specifice şi solicită, în special, ca respectiva întreprindere să facă obiectul unui plan de restructurare solid, care să asigure restabilirea viabilităţii sale pe termen lung, faptul că respectiva întreprindere contribuie la costurile aferente restructurării sale şi că orice eventuale denaturări ale concurenţei sunt limitate.

Potrivit Bruxellesului, „CE Hunedoara a intrat în procedura de insolvenţă în anul 2016 (suspendată în prezent), cu datorii de peste 500 de milioane de euro faţă de diferite organe de stat. În această sumă intră o parte din împrumutul pentru salvare acordat de România întreprinderii CE Hunedoara în 2015, un împrumut menit să finanţeze rambursarea ajutorului de stat incompatibil, precum şi împrumuturi suplimentare în valoare de circa 73 de milioane de euro, pe care România le-a acordat CE Hunedoara începând cu 2015 pentru a menţine întreprinderea pe linia de plutire”. În plus, „planul de restructurare nu prevede o contribuţie perceptibilă din partea CE Hunedoara la costurile de restructurare şi nici măsuri menite să limiteze posibilele denaturări ale concurenţei ca urmare a unui sprijin considerabil din partea statului”.

„În acest stadiu, Comisia nu este convinsă că planul de restructurare propus ar putea restabili viabilitatea pe termen lung a întreprinderii fără ca acesteia să i se acorde în continuare un ajutor de stat”, se menţionează în comunicat.