România trebuie să-şi schimbe filosofia de susţinere a biomasei şi, în acest sens, vin cu propunerea ca poluatorul să contribuie printr-o redevenţă verde, către cel care investeşte în tehnologii nepoluante, a declarat, într-o conferinţă de specialitate, Iulian Iancu, preşedintele Comisiei pentru Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor.
“Trebuie să fim conştienţi că astăzi, în România, 29,6% din populaţie nu-şi poate plăti facturile la încălzire pe timpul iernii, procent de trei ori mai mare decât cifra la nivelul Uniunii Europene. De asemenea, 30% din populaţie se află în risc de privare severă materială, iar 42% în vulnerabilitate din cauza preţurilor la energie electrică. Atunci, ne trebuie să imaginăm un mecanism şi să schimbăm în totalitate filosofia de susţinere a biomasei, ca schemă financiară. Putem trece pe o susţinere din partea fosilului către verde. Adică eşti purtător de poluare şi emitent de CO2, atunci contribui la cel care investeşte în a absorbi aceste emisii. Cu alte cuvinte, putem spune asta sub un termen general la care m-am gândit, de redevenţă verde, care vine de la poluator către cel care investeşte în zona verde. De ce trebuie să venim cu această noutate? Pentru că, pe de o parte, consumatorul român nu va mai suporta anumite costuri”, a explicat deputatul.
Iulian Iancu a menţionat, totodată, că, la ora actuală, sub 1% din totalul energiei electrice produse în România are la bază biomasa.
“Din păcate, suntem la scadenţă faţă de angajamentele europene, iar agenda acestui Parlament este foarte scurtă. Nu mai avem timp şi trebuie să ne aşezăm cu toţii la masă şi să redactăm textul de lege. Suntem la un nou început. În zona biomasei, astăzi, când noi vorbim, 46% din consumul de energie termică (apă, căldură, preparare hrană) este biomasă. Cu toate acestea, în această ţară, consumul de energie electrică este bazat pe combustibili fosili, în proporţie de 94%, iar pe biomasă doar 0,34% din total. Energia în România, 45% este folosită în clădiri. Sunt 493 de milioane de metri pătraţi în această ţară, iar 50% reprezintă ineficienţă energetică. Dintre aceştia, 64% se găsesc în învăţământ, sănătate şi administraţie. În acest context, ne trebuie un Plan Naţional de Acţiune, prin care vrem să identificăm vulnerabilităţile la zi. În paralel trebuie să cerem şi să elaborăm Strategia Naţională pentru Biomasă”, a spus Iancu conform Agerpres.
Prelungire la subvenţionare pentru biomasă
Grupul de lucru înfiinţat la nivelul Ministerului Energiei pentru definitivarea Strategiei Energetice a României analizează, în acest moment, posibilitatea de a prelungi schema suport pentru biomasă, printr-un sistem tranzitoriu, şi după 31 decembrie 2016, a declarat, la rândul său, Corina Popescu, secretar de stat în Ministerul Energiei.
“În ceea ce priveşte Strategia Energetică a României, lucrăm la ea. Sunt grupe de lucru, iar ţinta noastră este să o finalizăm în septembrie 2016. Un grup de lucru din Ministerul Energiei analizează de ce acest tip de resurse nu s-a dezvoltat. La nivelul Ministerul Energiei se analizează, în acest moment, posibilitatea de a prelungi schema suport printr-un sistem tranzitoriu, numai pentru acest tip de resursă (n.r. – biomasă) şi după 31 decembrie 2016. România trebuie, însă, să discute şi să intre într-un dialog cu Comisia Europeană, pentru că nu poate aproba aşa ceva de una singură”, a explicat Popescu.
Conform secretarului de stat din Ministerul Energiei, România şi-a realizat ţintele asumate la energia electrică produsă din surse regenerabile, însă la nivel de biomasă ţinta nu a fost atinsă.
“România şi-a realizat ţintele asumate la energia electrică produsă din surse regenerabile. La nivelul României, pentru acest tip de resursă regenerabilă lucrurile au fost corecte. Din biomasă, România şi-a asumat că 1.640 MW putere instalată. La finele anului trecut, existau doar 104,5 MW produşi din biomasă, capacitatea instalată. O diferenţă foarte mare faţă de ţinta pe care ne-am propus-o. Pe celelalte tipuri de energii regenerabile, ne-am depăşit ţintele în mixul asumat“, a spus Corina Popescu.
Potrivit datelor Transelectrica, publicate recent, compania şi cei opt operatori de distribuţie a energiei electrice din România au semnat, până la 31 decembrie 2015, contracte de racord la reţea pentru proiecte de energie regenerabilă care totalizează 9.576 de MW.
Cele mai mari capacităţi sunt cele de producere a energiei din surse eoliene, respectiv 6.280 de MW. Proiectele fotovoltaice, care au contract de racord la reţea, au ajuns la 2.519 de MW, în timp ce hidrocentralele mici însumează 621 de MW. În plus, mai sunt capacităţi de 139,9 MW pe bază de biomasă şi de 16,7 MW pe biogaz, care au deja contracte de racord la reţea, precum şi un mic proiect de 0,05 MW de energie geotermală.
Capacităţile de producere a energiei electrice din surse regenerabile care sunt în funcţiune au ajuns la o putere instalată totală de 5.142 de MW la finele anului 2015, potrivit datelor centralizate de Transelectrica. Astfel, în sistem existau parcuri eoliene cu o putere de 3.129 de MW, panouri fotovoltaice cu o capacitate totală de 1.325 de MW, microhidrocentrale de 585 de MW şi proiecte pe bază de biomasă cu o putere cumulată de 103 MW.
Pentru anul 2016, cota obligatorie de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie, care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi, este de 12,15% din consumul final brut de energie electrică, potrivit unei Hotărâri adoptate de Guvern în şedinţa din 30 decembrie 2015. Cota pentru acest an este mai mare decât cea pentru 2015, care a fost stabilită la nivelul de 11,9%.
Patronatul Serviciilor Private din România a organizat a II-a ediţie a conferinţei “Competitivitate, inteligenţă şi valoare adăugată prin servicii private – Servicii Energetice – Biomasa, resursă şi bogăţie a României“, în cadrul căreia au fost dezbătute, printre altele, Programul de valorificare a terenurilor degradate sau improprii culturilor agricole şi utilizarea lor la înfiinţarea de culturi energetice, dar şi Legea culturilor energetice şi a biomasei.
România trebuie să vină cu soluţii
România trebuie să vină cu soluţii, pentru că, la nivel declarativ, nu ne mai crede nimeni că avem probleme pe diverse domenii, a spus, la rândul său, Dumitra Mereuţă, consilier personal al ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor.
“Ţinând seama de responsabilităţile pe care le are Ministerul Mediului, respectiv de a promova orice activitate economică care creează locuri de muncă, dar cu respectarea protecţiei mediului, instituţia are rolul de a evalua orice propunere. În ultimii doi şi jumătate, Guvernul României a beneficiat de o asistenţă din partea Băncii Mondiale pentru elaborarea Strategiei privind Schimbările Climatice. Poate nu este cea mai bună strategie, dar este un document închegat, coerent. Strategia se află în proces de avizare şi urmează să fie aprobată prin Hotărâre de Guvern. Declarativ nu ne mai crede nimeni că avem probleme pe diverse domenii, trebuie să venim şi cu soluţii, cu lucruri concrete. În Strategie sunt prevăzute măsuri pentru împădurirea terenurilor degradate, inclusiv ridicarea de perdele forestiere”, a afirmat Mereuţă.
Ministerul Mediului anunţa, în octombrie 2015, că România va finaliza planul de măsuri privind Strategia Naţională pe Schimbări Climatice, până la sfârşitul anului respectiv. Strategia Naţională privind Schimbările Climatice 2013-2020 abordează două părţi distincte: procesul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în vederea atingerii obiectivelor naţionale asumate şi adaptarea la efectele schimbărilor climatice, ţinând cont de politica Uniunii Europene în domeniul schimbărilor climatice şi de documentele relevante elaborate la nivel european şi menţionate anterior, precum şi de experienţa şi cunoştinţele dobândite în cadrul unor acţiuni de colaborare cu parteneri din străinătate şi instituţii internaţionale de prestigiu.
Pentru următorii ani, România şi-a asumat implementarea unei economii cu emisii reduse de carbon, obiectivul primordial fiind ca 24% din totalul energie produse să fie din surse regenerabile.
Potrivit strategiei naţionale pentru eficienţă energetică, în următorii şase ani, România ar urma să investească 5 miliarde de euro, din care 3,9 miliarde de euro pentru implementarea unei economii cu emisii reduse de carbon şi 1,1 miliarde de euro pentru proiecte care vizează eficienţa energetică (clădiri, sisteme de iluminat, oraşe inteligente). În plus, autorităţile de la Bucureşti intenţionează să investească 200 de milioane de euro într-o unitate care să transforme deşeurile din Capitală în energie, acestea urmând să fie construită până în anul 2016, cu fonduri europene. Proiectul va oferi soluţii pentru problema deşeurilor în Bucureşti, unde rata de reciclare este de 5%, şi pentru reţelele de încălzire urbană (centrale termice învechite care funcţionează pe bază de cărbuni şi un sistem de încălzire depăşit).
Patronatul Serviciilor Private din România a organizat, joi, ediţia a II-a a conferinţei ‘Competitivitate, inteligenţă şi valoare adăugată prin servicii private – Servicii Energetice – Biomasa, resursă şi bogăţie a României’, în cadrul căreia au fost dezbătute, printre altele, Programul de valorificare a terenurilor degradate sau improprii culturilor agricole şi utilizarea lor la înfiinţarea de culturi energetice, dar şi Legea culturilor energetice şi a biomasei.
