În topul primilor 100 de exportatori din România, dintr-un total de circa 22.000 de firme, se află doar trei companii cu capital românesc, a anunţat preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie (CCIR), Mihai Daraban.
„Sunt vreo 22.052 de exportatori în România, dar primii 1.000 deţin 82,4% din exportul României, ca să nu mai vorbesc că primele cinci companii deţin 14,4% din exporturi. În primele 100 sunt doar trei firme cu capital românesc, deci trebuie să ne pună pe gânduri aceste cifre, avem mult de lucru. Nu avem foarte mulţi jucători economici cu care să putem merge în acele zone de interes pentru noi. Cred că s-a ajuns la o anumită saturaţie pe spaţiul intracomunitar, trebuie ieşit în afară”, a afirmat Daraban la o conferinţă organizată de CCIR în parteneriat cu Ministerul Economiei, Comerţului şi Turismului.
El a arătat că cifrele nu sunt încurajatoare, având în vedere că 70% din comerţul exterior se realizează către ţările din Uniunea Europeană.
Potrivit datelor prezentate, în România sunt 118 firme private cu capital integral românesc cu afaceri între 10 şi 20 milioane euro şi 389 de companii cu afaceri între 20 şi 50 milioane euro. Totodată, 76 de firme au afaceri în intervalul 50-100 milioane euro şi doar 55 de companii au cifră de afaceri de peste 100 milioane euro.
„Aici cred că se impun noi abordări, ideea de a promova un produs în sine românesc ca şi produs de export cred că trebuie transferat în ceea ce înseamnă găsirea de parteneriate. Trebuie să găsim partenerii mediului de afaceri din România, pentru că, după 25 de ani, sunt societăţi care, deşi la prima generaţie, au această dorinţă de a-şi găsi parteneri pe pieţele externe”, a mai spus Daraban, conform Mediafax.
El a arătat că firmele româneşti trebuie susţinute şi încurajate să se finanţeze şi pe alte căi decât resursele bancare, cum ar fi pieţele de capital sau încheierea de parteneriate externe.
România ar trebui să folosească situația din Grecia
Ministrul Economiei, Comerțului și Turismului, Mihai Tudose, consideră că România ar trebui să folosească situația din Grecia și să întărească parteneriatul cu această țară.
„Eu cred că va trebui să folosim situația din Grecia și să strângem relațiile cu Grecia. Întărim parteneriatul pe care îl avem cu grecii. (…) Turismul din Grecia nu a fost bazat nici pe o bancă deschisă, nici pe bancomat. Turismul va funcționa fără probleme și cred că va fi unul dintre principalii factori determinanți în ieșirea din criză a Greciei”, a comentat Mihai Tudose situația din Grecia.
Acesta a precizat că deocamdată se fac doar speculații despre ceea ce o să urmeze după referendumul de duminică în care grecii trebuiau să decidă dacă țara acceptă sau respinge acordul propus de creditorii internaționali (BCE, UE, FMI) în Grecia.
„Este o manifestare democratică a unei țări. Lucrurile sunt foarte exacerbate ca și cum grecii au stabilit prin referendum dacă mai plătesc sau nu datoriile. Lucrurile nu stau chiar așa. Ei au votat dacă sunt sau nu de acord cu planul propus de către autoritățile financiare europene sau internaționale. Aici a fost răspunsul «nu». Înțeleg că acum Guvernul elen lucrează la altă modalitate de a-și plăti datoriile”, a explicat ministrul Economiei.
Duminică seara, Ministerul grec de Interne a anunțat, după încheierea referendumului și numărarea a 20% din buletinele de vot, că peste 60% dintre alegători au votat «Nu», respectiv împotriva acordului propus de creditorii internaționali. Există șanse reduse ca Banca Centrală Europeană (BCE) să fie mai generoasă după acest anunț, ceea ce înseamnă că băncile vor rămâne probabil închise în următoarele zile. În prezent, finanțarea de urgență oferită de BCE pentru creditorii eleni este limitată la 89 de miliarde de euro.
Deși nu s-a adoptat încă o decizie oficială, iar problema va fi discutată în cadrul Consiliului guvernatorilor, analiștii se așteaptă ca BCE să mențină finanțarea de urgență destinată creditorilor eleni la actualul nivel restricționat, ceea ce va limita opțiunile autorităților de la Atena.
Duminică, Gabriel Sakellaridis, purtător de cuvânt al Guvernului de la Atena, a anunțat că Banca Centrală a Greciei (BoG) va solicita instituției de la Frankfurt majorarea plafonului liniei de finanțare de urgență destinată creditorilor eleni.
Ministrul grec de finanțe, Yanis Varoufakis, și-a anunțat luni dimineață demisia, la o zi după victoria categorică a taberei ‘Nu’ la referendumul privind propunerile creditorilor internaționali, oficialul explicând că decizia sa este menită să faciliteze ajungerea la un nou acord, transmit AFP și Reuters.
“La scurt timp după anunțarea rezultatelor referendumului, am fost informat despre o anumită preferință a anumitor membri ai Eurogrupului și a unor ‘parteneri’ asociați (…) față de «absența» mea la reuniuni, o idee pe care primul ministru (Alexis Tsipras) o consideră potențial utilă pentru obținerea unui acord. Din acest motiv, părăsesc Ministerul de Finanțe astăzi“, a scris Yanis Varoufakis, pe blogul său.
