Economia mondială pierde anual aproximativ 25,4 trilioane de euro din valoare, echivalentul a aproape 31% din PIB-ul global de 82,6 trilioane de euro, din cauza modului liniar în care sunt gestionate resursele – ceea ce însemnă că pentru fiecare trei euro creați, un euro se pierde, potrivit raportului Circularity Gap 2026, realizat de Deloitte și Circle Economy. Raportul din acest an introduce conceptul de decalaj de valoare (Value Gap), care reprezintă o cuantificare monetară a valorii economice pierdute din cauza utilizării ineficiente a resurselor, dar arată și oportunitățile create de economia circulară, care reduce generarea de deșeuri și păstrează mai multă valoare în economie.
Pierderile estimate sunt grupate pe cinci surse majore. Cea mai mare categorie este reprezentată de deșeurile la sfârșit de viață (end-of-life waste), estimată la peste 10 trilioane de euro: produse și active casate prematur, înainte ca valoarea lor funcțională să fie epuizată. Urmează pierderile energetice, estimate la 8,7 trilioane de euro, generate de ineficiențe de-a lungul întregului lanț energetic (de la extracție până la consumatorul final), consumul de capital fix, adică deteriorarea accelerată a activelor durabile (precum clădiri, infrastructură sau utilaje), estimat la 5,2 trilioane de euro, apoi pierderile de procesare, de aproximativ 904,2 miliarde de euro. Risipa alimentară, estimată la 650,7 miliarde de euro, se referă la alimente care ies din lanțul de aprovizionare fără a fi consumate, incluzând pierderile din etapele de depozitare, transport, vânzare cu amănuntul și consum final.
Alimentele care se degradează pe parcursul lanțurilor de aprovizionare, crescând costurile pentru gospodării, produsele electronice aruncate cu mult înainte ca potențialul lor să fie pe deplin valorificat sau fast fashion-ul, care încurajează cumpărarea frecventă a unor haine purtate pentru perioade foarte scurte sunt situații care reflectă modelul economic liniar și generează costuri ascunse. Aceste pierderi și costuri ascunse se acumulează de-a lungul întregului lanț de valoare, iar consecințele sunt suportate, în final, de societate. Abordările circulare urmăresc să schimbe această traiectorie prin prelungirea duratei de viață a produselor, îmbunătățirea reutilizării și reparării, dar și prin recuperarea valorii materialelor la finalul ciclului de viață. Astfel, pierderile de valoare pot fi reduse semnificativ, iar valoarea creată este păstrată și folosită eficient, în loc să fie irosită, arată raportul.
„Value Gap nu este doar un indicator al ineficienței, ci și o hartă a oportunităților, iar Uniunea Europeană a introdus deja mai multe reguli care încurajează reciclarea și recuperarea materialelor din deșeuri, în acord cu obiectivele economiei circulare. Spre exemplu, noul regulament UE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje (Packaging and Packaging Waste Regulation – PPWR), care va deveni aplicabil din luna august 2026, mută accentul de la conformare formală la eficiență economică și valoare pe termen lung. Reciclabilitatea, reducerea greutății și a volumului ambalajelor, precum și utilizarea în producție a unui nivel minim al conținutului reciclat devin standarde care ajută companiile să își scadă costurile, să își optimizeze lanțurile logistice și să rămână relevante consumatori. Companiile care produc, importă sau pun pe piață ambalaje ori produse ambalate pot aborda constrângerile acestui regulament ca o oportunitate de a transforma ambalajele într-o resursă și un avantaj competitiv”, a declarat Adrian Teampău, director, Consultanță în economie circulară, Deloitte România.
Studiul arată că reducerea decalajului de valoare depinde de eforturi coordonate din partea companiilor, finanțatorilor și factorilor de decizie, care să abordeze provocările la nivel de sistem, să elimine blocajele modelului liniar și să deblocheze transformări structurale. Această tranziție este esențială nu doar pentru a limita pierderile de valoare, ci și pentru a reduce riscurile economice, a întări reziliența și a construi o economie circulară.
Companiile joacă un rol esențial în transformarea oportunităților economiei circulare în rezultate concrete, subliniază raportul. Prin identificarea ineficiențelor în utilizarea resurselor și prin inovarea modelelor de business, acestea pot păstra valoarea existentă și pot crea noi surse de valoare. Totodată, companiile sunt îndemnate să colaboreze dincolo de granițele organizaționale pentru a genera valoare la nivelul întregului sistem.
Raportul mai indică faptul că sectorul financiar joacă un rol important în tranziția către economia circulară, prin integrarea preocupărilor legate de utilizarea resurselor în deciziile de creditare și de investiții și prin evaluarea expunerii la riscuri legate de deficitul de materii prime și de întreruperile lanțurilor de aprovizionare.
Factorii de decizie pot contribui la reducerea decalajului de valoare prin politici publice care să abordeze provocările și blocajele modelului liniar, de la regulile fiscale și standardele sectoriale până la acordurile internaționale și comportamentele de piață. Corectarea disfuncționalităților pieței prin reglementări consecvente și condiții de concurență echitabile este esențială nu doar pentru diminuarea pierderilor de valoare și a risipei, ci și pentru reducerea riscurilor economice și deblocarea unor noi oportunități de creare de valoare, arată studiul.
„Cea mai recentă ediție a raportului Circularity Gap arată că liniaritatea nu este doar o problemă de mediu, ci o vulnerabilitate economică structurală. Companiile și instituțiile publice care înțeleg acest lucru acum și încep să construiască sisteme mai sustenabile de gestionare a resurselor vor fi mai bine poziționate să facă față volatilității prețurilor la materii prime, restricțiilor de reglementare și așteptărilor tot mai exigente ale investitorilor și ale consumatorilor”, a declarat Ovidiu Popescu, partener, Deloitte România, lider al practicilor de energie și sustenabilitate.
