Viața economică a României este dominată de conflictele armate, mai nou din Orientul Mijlociu, dar efectele neegative puternice au început cu războiul din Ucraina. Dar, cel mai grav este că soluțiile sunt așteptate de la decindenți „proști”, în cea mai mare măsură a lor, este părerea șefului de la Alro, care vede această situație ca manifestându-se de 10-15 ani, atât în România, cât și la nivel comunitar. La conferința „Tendințe Economice 2026”, organizată de Patronatul European al Femeilor de Afaceri (PEFA) luni, 23 martie 2026, toți participanții și-au arătat preocuparea majoră cu privire la evoluția economiei naționale, grevată, pe lângă războiaie, și de situația manifestată în țară. FOCUS ENERGETIC a fost partener media al evenimentului.

Cel mai vehement participant la eveniment a fost Marian Năstase, președinele Consiliului de Administrație Alro, producătorul de aluminiu fiind cel mai mare consumator de energie din țară.

„Industria aluminiului, pe care o reprezint, dar și industria generală din Românie și din Europa, sunt afectate de prostie”, a spus șeful de la Alro. „Din nefericire, am văzut în ultimii 15-20 de ani extraordinar de multă prostie. Am avut politici mediocre la nivel european, bineînțeles, transpuse în legislația națională, pentru că așa funcționează legislația la nivel comunitar. Am avut lideri mediocri la nivel european, nu toți, dar au fost 50%+1 mediocri. Așa și la nivel național. Și, din nefericire, am ajuns, unde am ajuns”, a declarat Marian Năstase la eveniment. El a spus că, din 2012, atenționează asupra acestui lucru. „Și nu pentru că eram mai deștept, nici pe departe, dar le judecam la bunul simț. Eu am două criterii importante după care judec lucrurile: bunul simț – dacă ceva trece testul bunul simț, e clar că merită să fie analizat. Și doi, folclorul românesc. Vorbeam de reziliență. Folclorul românesc ne spune ce înseamnă reziliența: apa trece, pietrele rămân”, a spus Năstase.

Președintele CA de la Alro a ținut să atragă atenția asupra condițiilor actuale. „În primul rând, nu mai suntem în climatul de pace. O să fie greu să înțelegem și să acceptăm fiecare dintre noi că trăim în altă lume. (…) În al doilea rând, e clar că ne aflăm într-o perioadă de maximă instabilitate politică și militară la nivel global”, a spus șeful Alro. Și, în acest context, energia electrică, gazele naturale, infrastructura și lanțurile de aprovizionare au căpătat valențe militare. El s-a referit la amenințările Iranului cu privire la loviturile asupra obiectivelor energetice ale țărilor care găzduiesc baze militare americane. „Atunci trebuie să ne uităm pragmatic. Înseamnă că raportul dintre costul unui bombardament și daunele produse, dacă este favorabil, se va întâmpla”, a spus Năstase.

„Mai avem o problemă. E clar că noi trebuie să trecem de la o abordare globalistă, care nu mai există azi, s-a regionalizat totul, protecționismul este în floare, inclusiv la nivel european, și să trecem către o abordare strategică, centrată pe interese clare și pe promovarea unor lideri puternici, practici și cu gândire strategică. Se vede deja ce se întâmplă la nivel european, urmărind evoluțiile din ultimele 2 luni. În primul rând, doamna președinte Von Der Leyen și-a recunoscut greșeala cu privire la eliminarea industriei nucleare. Or fi și altele pe care o să le recunoască”, a declarat Marian Năstase în contextul prețului mare al energiei ce afectează competitivitatea producției europene. „Atunci, ce măsură vrei să iei? Până acum, noi nu am luat nicio măsură”, a punctat șeful Alro.

Marian Năstase s-a declarat împotriva plafonării facturilor în noul context economic și militar, pentru că, la precedentul șoc generat de războiul din Ucraina, Guvernul a aplicat aceasă măsură care a costat statul 40 de miliarde de lei. Plecând de la faptul că, în factură, prețul energiei este de până 30%, de exemplu, Marian Năstase este de părere că „trebuie plafonate marjele intermediarilor. Și trebuie pe o perioadă de 3-5 ani. Eu cred că, la nivelul Comisiei Europene, există înțelegere pentru așa ceva”.

Și, în final, a pus problema „Made în Europe” ca măsură de promovare a producției comunitare. „Nu se poate face la nivel privat, pentru că privatul seva uita după cel mai mic preț. Vă dau scris. „Made în Europe” trebuie aplicat prin achizițiile publice”, a completat șeful Alro care consideră că statele membre „au cam băut palma” pe principiu, rămânând să decidă asupra detaliilor.

Speranțe de la ANRE

Situația actuală își căută soluțiile prin măsuri administrative care să limiteze prețurile la energie. „Cum aţi pus presiune pe ANRE pentru a reduce costurile din economie, practic ne transformaţi aşa în principala instituţie care are rolul de a salva economia, reducând costurile”, a declarat preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), George Niculescu, la eveniment.

„Oricât de mult ne-ar plăcea rolul acesta de erou, din păcate nu avem toate atribuţiile necesare să îl îndeplinim. Voi începe cu începutul şi vă voi spune că, aşa cum s-a întâmplat în criza declanşată de invazia Federaţiei Ruse în Ucraina, la fel se întâmplă şi ca urmare a acestei crize odată cu încetarea războiului în zona Iran. Piaţa este prima care reacţionează. Guvernele şi statele îşi iau măsuri după ce intervine piaţa şi volatilitatea preţurilor în piaţă. Vedem, şi experienţa ne arată, că aceste efecte sunt de durată. Dacă ne gândim la faptul că primele creşteri de preţuri la energie electrică şi gaze naturale au venit înainte să înceapă invazia din februarie 2022 şi că am ieşit din schema de plafonare-compensare la energie electrică la data de 1 iulie 2025, iar la gaze naturale tocmai a fost prelungită într-o formă puţin diferită până la 31 martie 2027, putem să constatăm împreună că, odată începută o criză energetică, ea se termină undeva după 3-5 ani de zile. Cam asta este estimarea de timp pe care istoria ne-o arată la gaze naturale, mai ales, prelungindu-se schema cu încă un an de zile”, a spus Niculescu.

Indexului Antreprenoriatului și Leadershipului Feminin

La conferința „Tendințe Economice 2026”, Patronatul European al Femeilor de Afaceri (PEFA) a prezentat rezultatele Indexului Antreprenoriatului și Leadershipului Feminin, care a relevat informații inclusiv cu privire la impactul lipsei folosirii judicioase a forței de muncă feminină asupra PIB.

„Suntem prima organizaţie patronală care a adus în atenţia publică rolul şi importanţa femeilor în economie”, a declarat Andreea Negru, președintele PEFA.

„Rata de ocupare feminină este în România de 53%, comparativ cu media în Uniunea Europeană, de 65%. Avem femei în Consiliile de administraţie ale companiilor listate, de 10%, media în Uniune este de 24%. Avem 19% femei în Parlament, iar media în Parlamentul European este de 37,3% şi costul economic al inegalităţii, de 1,6% din PIB. Avem 50,2% poziţii de conducere a doamnelor în administraţia publică centrală şi 53% rata de ocupare faţă de media de 63%. În perioada 2020-2024, 509 miliarde de lei reprezintă contribuţia totală fiscală pe care doamnele o au în economie. Asta reprezintă, practic, o pondere medie anuală în Produsul Intern Brut al României de 24,8% (…)”, a afirmat Negru.

„Factorii structurali reprezintă, practic, bariere-cheie în calea participării doamnelor în economie. Munca casnică neremunerată – femeile suportă disproporţionat responsabilităţile casnice, limitând disponibilitatea pentru munca plăcută şi avansarea profesională, acces limitat la servicii de îngrijire, servicii insuficiente şi norme culturale persistente şi le ştim cu toţii: aşteptările tradiţionale descurajează femeile să acceseze de cele mai multe ori funcţii de conducere şi antreprenoriat în sectoare tehnice şi financiare”, a mai spus Andreea Negru.

Patronatul European al Femeilor de Afaceri (PEFA) a organizat, luni, 23 martie 2026, cea de-a patra ediţie a conferinţei „Tendinţe Economice 2026”, ce reuneşte factori de decizie, experţi şi reprezentanţi ai mediului de afaceri pentru a trasa principalele direcţii ale evoluţiilor macroeconomice, energetice şi antreprenoriale ale anului în curs.