Obținerea unui preț cât mai mic la energie electrică trebuie să se facă respectând un echilibru între nivelul investițiilor și tarifele percepute, a susținut Volker Raffel, CEO al E.ON România, în cadrul Eurelectric Power Summit 2026. Și mai este un element foarte interesant care contribuie la dezvoltarea rețelelor electrice – reglementarea, care poate bloca proiecte, ceea ce se întâmplă și în prezent. Pentru România, care este în topul prețurilor mari la energie în Europa, pot veni vremuri mult mai bine dacă s-ar rezolva blocajele din rețele. Iar E.ON nu pleacă din România.
„O parte a discuţiei este legată de cât suntem dispuşi să plătim pentru reţele care funcţionează bine. Cealaltă ţine de cine suportă aceste costuri”, a declarat Volker Raffel, CEO al E.ON România, miercuri, 3 iunie 2026, la Eurelectric Power Summit 2026. „De exemplu, structura tarifelor. În România nu avem încă o componentă de capacitate în tarif. Plata se face exclusiv în funcţie de energia consumată, exprimată în MWh. Ce înseamnă acest lucru? Că oamenii rezervă capacitate doar pentru că nu îi costă nimic suplimentar. Astfel, capacitatea care ar putea fi utilizată de alţi consumatori rămâne blocată şi indisponibilă pentru cei care au cu adevărat nevoie de ea. Structura tarifelor poate juca un rol important în eliberarea acestei capacităţi şi în utilizarea mai eficientă a infrastructurii existente”, a spus șeful E.ON România.
Raffel a ținut să atragă atenția și asupra modului în care autoritățile de reglementare percep lucruri. El a dat ca exemplu cofinanțarea prinită din fonduri europene, unde chiar comisarului european pentru Energie a transmis confirmarea unei finanţări de 100 de milioane de euro pentru proiectul CARMEN, proiectul E.ON Dynamic Line Rating din Europa de Sud-Est, care permite utilizarea mai eficientă a capacităţilor existente ale reţelei. Potrivit acestuia, reprezentanţi ai autorităţilor de reglementare, prezenți săptămâna trecută la eveniment au comentat despre electrificare și creșterea consumului. <Dar unde este această energie? Nu vedem încă aceste volume în cifre>. Există, aşadar, o anumită temere”, a spus, delicat, Volker Raffel.
Blocaje de 40% din prețul energiei
De altfel, șeful E.ON a susținut că prețul la energie ar putea scădea cu 40% în următorii 10 ani dacă reglementările ar fi adaptate astfel încât să fie eliminate blocajele din rețele.
„În curând vom publica un studiu realizat de compania românească de consultanţă Valorem, care arată că în prezent preţul energiei electrice pe piaţa angro este de aproximativ 45 euro/MWh în Spania, de 90 euro/MWh în Germania şi de 135 euro/MWh în România. Dacă vorbim despre competitivitate în Europa, atunci trebuie să vorbim despre acest subiect şi în Europa de Sud-Est. Studiul arată că, dacă eliminăm rapid blocajele din reţele, putem reduce preţul energiei pe piaţa angro cu aproximativ 40% în următorii zece ani şi cu mai mult de jumătate din această reducere chiar în următorii patru-cinci ani. Acesta este un potenţial pe care trebuie să îl valorificăm”, a spus directorul E.ON România.
Atenție la investiții
Volker Raffel a ținut să atragă atenția că investiţiile în domeniu nu pot fi finanţate doar din bani publici sau fonduri europene, ci este nevoie şi de capital privat pentru a le face posibile. „Iar acest lucru este foarte simplu: remuneraţia capitalului investit trebuie să fie suficientă pentru a stimula realizarea investiţiilor. Acesta este primul element-cheie. De multe ori, autorităţile de reglementare se concentrează pe scăderea preţului energiei. Însă, dacă energia devine mai ieftină şi în acelaşi timp continuăm să investim în reţele, ponderea costurilor de distribuţie în factura finală va creşte”, a spus Raffel.
„Dar care este concluzia? Că nu ne dorim energie mai ieftină? Sau că energia mai ieftină nu merită distribuită? Evident că nu. Prin urmare, trebuie să dezvoltăm reţelele pe toate palierele: IT, flexibilitate şi alte soluţii digitale, dar şi prin investiţii în infrastructura fizică a reţelelor”, a concluzionar reprezentantul E.ON România.
De remarcat, potrivit lui Raffel, reglementările care nu țin seama de realități pot genera mari blocaje în rețea. „De exemplu, să nu condiţionăm conectarea unei baterii de cerinţa ca aceasta să poată utiliza reţeaua 100% din timp. Dacă ar putea face acest lucru în 99,5% din timp, conectarea ar deveni deja posibilă. Altfel, ajungem să spunem <nu> aplicând reguli vechi şi rigide, care nu mai sunt necesare. Sau spunând că investiţiile în IT nu sunt necesare. Sau că este suficient să investim doar în infrastructura fizică a reţelei. În realitate, avem nevoie de ambele”, a mai spus Raffel.
„De aceea, cele două lucruri esenţiale sunt să nu le legăm mâinile operatorilor şi să le permitem să îşi facă treaba. Să asigurăm o remuneraţie adecvată a investiţiilor, astfel încât acestea să poată fi recuperate prin factura finală, şi să oferim operatorilor flexibilitatea de care au nevoie pentru a investi eficient”, a explicat oficialul E.ON România.
Volker Raffel a atras atenția asupra unui nou fenomen ce se manifestă în România: blocajele generate de avalanșa de cereri de racordare pentru bateriile de stocare. Până acum, poblema era generată de cererile avansate pentru înființarea de parcuri fotovoltaice, în special, cu ATR-uri ce însumează 80.000 MW.
Bateriile de stocare la fel ca parcurile fotovoltaice
El a mai semnalat că soluţiile inteligente sunt, fără îndoială, necesare, deoarece, dacă sunt gestionate corect acele câteva ore în care apar adevăratele blocaje în reţea, poate fi eliberată o capacitate mult mai mare decât s-ar putea obţine doar prin extinderea infrastructurii existente. Potrivit lui Raffel, în reţeaua de distribuţie a companiei din nord-estul României au fost aprobate cereri de racordare pentru aproximativ 250 MW de astfel de capacităţi de stocare.
„Până în prezent, niciunul dintre dezvoltatori nu a semnat contractele de racordare pe care le-am oferit. Sperăm că aceste proiecte vor merge mai departe, însă o situaţie similară întâlnim şi în cazul proiectelor din domeniul energiei regenerabile. În prezent, aplicăm principiul <primul venit, primul servit>, ceea ce înseamnă că ajungem să rezervăm capacitate pentru proiecte care, în cele din urmă, nu sunt construite. Între timp, alte proiecte trebuie să aştepte la rând. După doi ani constatăm că primul proiect nu se mai realizează, iar timpul şi capacitatea au fost blocate inutil. Pe de altă parte, nici încercarea de a goli complet lista cererilor de racordare nu ar fi o abordare corectă. Este nevoie de un echilibru”, a punctat Volker Raffel, CEO E.ON România.
E.ON nu pleacă din România
E.ON are planuri pe termen lung în România, a anunțat Volker Raffel, CEO al E.ON România, la Eurelectric Power Summit 2026. Mai exact, compania germană nu va părăsi țara noastră, interesul pentru această decizie fiind foarte mare, pentru că au existat tentative ca E.ON să vândă afacerea din România. Raffel a precizat că, în acest an, preconizează investiții de 280 milioane de euro atât în dezvoltarea rețelelor, cât și în soluții pentru clienți. „Acolo cred că este dovada cea mai bună că avem această orientare spre termen lung”, a spus șeful E.ON România.
Întrebat despre restanțele pe care statul le are pentru plata subvenționării energiei electrice și a gazelor naturale prin sistemul plafonare-compensare, Raffel a anunțat că plățile sunt tot blocate. „Avem speranță că acum, la ANRE, să fie deblocată situația, dar încă nu știm”, a spus Raffel, care a precizat că E.ON are de primit bani aferenți anilor 2024 și 2025. Potrivit acestuia, sunt peste 6 miliard de lei de plătit către furnizori, din care aproape 700 milioane de lei numai către E.ON, atât pentru energie electrică, cât și pentru gaze naturale.
Inevitabil, s-a ajuns și la programul SAFE, mai ales că cei mai mulți bani vor ajunge la o firmă tot germană, Rheinmetall. Raffel a precizat că E.ON, cu partea sa de furnizare, nu se adresează unor companii atât de mari, ci se concentrează pe piața clienților casnici și non-casnici mai mici.
Volker Raffel a fost speaker în cadrul unui panel al summitului – Alimentarea viitorului Europei. Implementarea pachetului UE privind rețelele. În cadrul acestui panel, factorii de decizie politică cheie, autoritățile de reglementare și liderii din industrie au discutat despre modul în care Europa poate traduce ambiția pachetului în acțiuni concrete. Au fost evidențiate provocările din lumea reală în materie de finanțare, autorizare și coordonare a părților interesate, prezentând în același timp exemple de succes de inovare în gestionarea și investițiile în rețele.
Lideri din industria energetică, inovatori sau furnizori de servicii se reunesc miercuri şi joi, în capitala Finlandei, la Eurelectric Power Summit, care anul acesta se va desfăşura sub tema „Bringing Power to Life” („Dând energie vieţii”).
Potrivit organizatorilor, evenimentul oferă instrumentele, conexiunile şi perspectivele necesare pentru a rămâne cu un pas înaintea schimbărilor rapide care modelează sistemele energetice ale viitorului.
Ediţia din 2026 a summitului se va concentra pe: importanţa accelerării electrificării în toate sectoarele pentru atingerea obiectivelor climatice ale Europei; securitatea aprovizionării cu energie într-o lume în schimbare; asigurarea competitivităţii Europei pe scena globală prin soluţii energetice inovatoare; mobilizarea investiţiilor şi a infrastructurii necesare pentru a transforma această viziune în realitate.
Eurelectric este federaţia industriei europene de energie electrică şi reprezintă peste 3.500 de companii europene de utilităţi active în producerea, distribuţia şi furnizarea energiei electrice.
