Preţurile la energie ar urma să crească cu 24% anul acesta, ajungând la cel mai ridicat nivel de la invadarea Ucrainei de către Rusia, în 2022, în cazul în care cele mai acute perturbări provocate de războiul din Orientul Mijlociu se încheie în luna mai, previzionează Banca Mondială (BM), transmite Reuters, preluat de Agerpres.

Preţurile materiilor prime ar putea creşte şi mai mult dacă ostilităţile din regiune escaladează, iar perturbarea aprovizionării durează mai mult timp decât se estima, se arată într-un raport al instituţiei financiare globale.

Scenariul de bază al BM indică până în octombrie o revenire graduală aproape de nivelul de dinaintea războiului a volumele tranzitate prin Strâmtoarea Ormuz, dar există riscul unor preţuri mai ridicate.

Proiecţiile Băncii Mondiale arată o creştere a preţurilor materiilor prime de 16% în 2026, pe fondul majorării preţurilor la energie şi îngrăşăminte, dar şi la unele metale cheie.

Atacarea infrastructurii energetice şi perturbarea transportului prin Strâmtoarea Ormuz a dus la cel mai mare şoc înregistrat vreodată al aprovizionării cu petrol, avertizează Banca Mondială.

Instituţia financiară apreciază că ţiţeiul Brent din Marea Nordului, referinţa globală, ar urma să se tranzacţioneze anul acesta la 86 dolari/baril, faţă de un nivel de 69 de dolari/baril în 2025. În prezent, cotaţia ţiţeiului Brent este cu peste 50% mai ridicată decât la începutul anului. În plus, preţul ar putea ajunge la 115 dolari/baril dacă facilităţile de gaze şi petrol din regiune sunt şi mai mult afectate şi exporturile se redresează lent.

„Războiul loveşte economia mondială în valuri cumulate: prima dată prin preţurile mai ridicate la energie, apoi preţurile mai ridicate la alimente şi, în final, o inflaţie mai ridicată, care va determina majorarea dobânzilor şi majorarea costurilor de împrumut”, a avertizat economistul şef al Băncii Mondiale, Indermit Gill. Acesta a adăugat că şocul îi va lovi pe cei mai săraci, sporind dificultăţile cu care se confruntă ţările în curs de dezvoltare.

Preţurile îngrăşămintelor ar urma să crească cu 31% în 2026, în urma unui avans de 60% al preţului la uree. Aceste evoluţii vor spori presiunile asupra aprovizionării cu alimente, erodând veniturile fermierilor şi ameninţând randamentele viitoarelor culturi, avertizează Banca Mondială.

Instituţia estimează că rata inflaţiei în economiile dezvoltate se va situa în medie la 5,1% în 2026, în scenariul de bază, de la un nivel de 4,7% anul trecut, în timp ce în ţările în curs de dezvoltare va ajunge la 5,8% dacă războiul se prelungeşte.

Şi creşterea economiei mondiale va fi afectată. Ţările în curs de dezvoltare ar urma să înregistreze un avans de doar 3,6% în 2026, faţă de estimarea anterioară de 4%.