Hidroelectrica a intrat în rândul „băieţilor deştepţi din energie”: cumpără curent ieftin şi îl vinde scump! Mihai David, fost director general al companiei, actual membru al Consiliului de Administraţie, a anunţat că Hidroelectrica va cumpăra energia electrică produsă în perioada de probe de termocentrala pe care Petrom o va da în folosinţă anul acesta, la Ploieşti. „De la Petrom vom lua o cantitate de 600 GWh, sub costul nostru de producţie”, a spus David. De remarcat, în hidrocentrale energia electrică se produce cu aproximativ 95 lei/MWh. Centrala pe gaze pe care Petrom (al doilea mare producător de gaze din România, după Romgaz) o construieşte la Brazi (lângă Ploieşti) va avea o capacitate de 860 MW şi va intra în probe în luna februarie, până, probabil, spre sfârşitul anului.
Pe lângă energia de la Petrom, Hidroelectrica va mai cumpăra din piaţă, cel mai mult de la centralele pe cărbune Deva şi Paroşeni, şi alte cantităţi de electricitate, cu 230 lei/MWh. „În 2011, conform celor stabilite de ANRE, vom livra pe piaţa reglementată (n.r. – cea mai importantă categorie fiind populaţia) 4,5 TWh de energie, cu 500 GWh mai mult decât anul trecut. Pentru Alro vom livra 3 TWh, iar restul contractelor vor fi acoperite dintr-un coş format din cel puţin 8 TWh de energie hidro şi aceste cantităţi pe care le vom cumpăra din piaţă. Preţul energiei din acest coş este de 121 de lei pe MWh, deci mai mic decât preţul la care livrăm energia către Mittal”, a precizat David.
Reamintim, Hidroelectrica a vândut pe bursa de eergie de la Bucureşti, Opcom, o cantitate de 1,75 TWh către ArcelorMittal România, la un preţ de 130 lei/MWh.
Totodată, oficialul Hidroelectrica a arătat că este greu de spus care este preţul mediu al energiei în piaţă, pentru că majoritatea tranzacţiilor sunt pentru cantităţi mici de energie, la un preţ mai mare pe MWh decât cel la care a cumpărat Mittal.
De la 1 ianuarie, preţul minim pentru contractele pe termen lung cu aşa-numiţii „băieţi deştepţi” a crescut de la 120 la 130 de lei pe MWh, în timp ce preţul cel mai mare al unui contract direct a ajuns la 141 lei/MWh. Alro plăteşte în funcţie de cotaţia aluminiului, iar anul trecut preţul mediu a fost de 113 lei/MWh. „La preluarea mandatului meu, preţul pe contracte directe era de 90 lei/MWh”, a mai spus David.
Bula speculativă cu energie verde
Mihai David crede că, după „baloanele de săpun” speculative, ultimul fiind cel din domeniul imobiliar (care, de altfel, a dus la declaşarea crizei economico-financiare în urmă cu doi ani), un nou bubble începe să prindă contur, maximul putând fi atins în următorii 5-6 ani: cel din energie şi, în special, în domeniul energiilor regenerabile.
„Următorul bubble care se va sparge este energia, iar prima va fi energia regenerabilă. Valoarea capacităţilor de producţie este supralicitată, iar în 5-6 ani am putea asista la o spargere a acestei bule”, crede David.
Investiţiile în energia verde sunt sprijinite pentru a le face atractive, în contextul în care proiectele verzi necesită tehnologii mai scumpe. Totuşi, în opinia multor analişti, aceste investiţii sunt supra-compensate. De exemplu, în România, pentru eoliene sunt alocate 2 certificate verzi, în timp ce pentru solar este vorba de 6 astfel de certificate a căror valoare este de 55 de euro. Concomitent cu aceste certificate, producătorul de energie verde mai câştigă şi prin vânzarea electricităţii în piaţă, care, prin lege, trebuie achiziţionată cu prioritate.
„Din cauza schemelor de sprijin care aduc o supracompensare pentru aceste investiţii vom avea acest bubble de energie verde. Practic, aceste scheme vor duce la o supracapacitate de producţie în energia verde, care, mai departe, se va vedea în creşterea preţurilor la consumatori, populaţie şi agenţi economici. Se scumpesc produsele companiilor, cresc facturile, iar acest lucru va deveni nesustenabil. Se va întâmpla acelaşi lucru care s-a întâmplat pe piaţa imobiliară, când un metru pătrat ajunsese să coste mii de euro”, crede David.
Şi acest fenomen, la fel ca acela imobiliar, va genera învingători şi învinşi. „Unii vor vinde la momentul potrivit la nişte preţuri uriaşe. Şansa noastră este că, la cât de puţin dezvoltaţi suntem, am putea rata şi acest bubble”, a mai spus David.
În România, investiţiile în energia regenerabilă, mai ales în parcurile eoliene, au explodat anul trecut. Astfel, dacă în 2009 România avea numai 14 MW montaţi în turbine eoliene, în numai un an capacitatea instalată a sărit la circa 460 MW, iar anul acesta se mai preconizează alţi circa 1.000 MW.
Renunţarea la cărbune
Reprezentantul Hidroelectrica spune că marile cărţi ale României sunt energia nucleară, hidro şi câteva unităţi pe gaze. „La nivelul anului 2020, România va consuma, conform prognozelor, circa 70 TWh anual, din care 40 TWh trebuie să fie nucleari. În acest context, discuţia privind reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă şi a doua centrală nucleară sunt în prim-plan. Costul energiei va juca un rol major în ceea ce priveşte investiţiile străine. Marile unităţi energofage vor alege să meargă în ţările cu energia ieftină. De altfel, energia ieftină reprezintă un factor important al compeitivităţii într-o economie„, a mai spus David. Altfel spus, dacă astăzi cea mai mare parte a energiei este produsă în termocentrale, la nivelul anului 2020 cantitatea de bază ar trebui să se producă în centrale nucleare. Vârfurile de sarcină ar trebui preluate de hidrocentrale, iar echilibrarea sistemului – de către centralele pe gaze. Cum se preconizează ca o mare cantitate de energie să fie produsă în centrale eoliene, când nu este vânt, producţia va fi suplinită de termocentralele pe gaze, care pot porni şi se pot opri rapid, după cum bate vântul.
