Hidroelectrica iese din insolvenţă. Deocamdată.

Tribunalul Bucureşti a decis ieşirea din insolvenţă a companiei Hidroelectrica. Decizia nu este definitivă, dar este executorie. În termen de 15 zile, părţile implicate (precum Alpiq, Energy Holding etc.) pot declara recurs la această hotărâre. Dacă se adminte recursul, Hidroelectrica ar putea reintra în insolvenţă. Totuşi, este puţin probabil ca judecătorul sindic să admită recursul. De mâine, Remus Borza va trebui să părăsească compania, iar AGA Hidroelectrica va trebui să numească un Consiliu de Supraveghere provizoriu. La rândul său, Consiliul va trebui să numească un Directorat provizoriu, care îşi va alege directorul general dintre membrii săi. Listarea Hidroelectrica ar putea avea loc abia anul viitor.

Hidroelectrica se afla în insolvență din februarie 2014, pentru a doua oară. Compania a mai fost anterior în procedură de reorganizare judiciară în perioada iunie 2012 – iunie 2013.

Cea mai importantă măsură din perioada insolvenței a fost rezilierea celor 11 contracte bilaterale încheiate direct cu mai mulți traderi de energie și consumatori finali, așa-numiții „băieți deștepți din energie”: Energy Holding, Alpiq Romindustries, Alpiq Romenergie, Energy Financing Team, Alro Slatina, ArcelorMittal Galați, Electromagnetica, Electrocarbon, Euro-Pec, Elsid, Luxten.

Contractele bilaterale pe termen lung au adus companiei Hidroelectrica prejudicii de peste 1,1 miliarde de euro, se arată în raportul administratorului privind cauzele insolvenței, în special „din cauza duratei foarte mari a contractelor, de peste 10 ani, și a caracterului vag și general al prevederilor contractuale, care nu permit Hidroelectrica să înceteze contractele în ipoteza neajungerii la un acord privind prețul energiei corelate cu evoluția prețului pe piața concurențială”.

„Dacă la momentul încheierii lor, majoritatea la nivelul anului 2004, solicitările de contractare a energiei electrice către Hidroelectrica erau reduse și, astfel, încheierea contractelor bilaterale a reprezentat un avantaj economic pentru Hidroelectrica, ulterior, aceste contracte au devenit în mod evident prejudiciabile pentru societate, renegocierea prețurilor de livrare a energiei, deși realizată la nivelul fiecărui an pentru anul următor, fiind mult sub prețul mediu anual al Pieței Zilei Următoare”, se mai arată în raport.

După ieșirea din insolvență, Ministerul Energiei, acționarul majoritar al Hidroelectrica, are în vedere listarea la bursă a unui pachet de 15% din acțiunile companiei. Fondul Proprietatea, care este singurul acționar minoritar al Hidroelectrica, evaluează participația sa de 20% la 594 milioane de euro (676 milioane de dolari), ceea ce indică o valoare de 2,97 miliarde de euro pentru întreaga companie. Aceasta ar putea fi prima ofertă inițială primară (IPO) a unei companii de stat din România, de la listarea Electrica, în 2014.

În februarie, Hidroelectrica a angajat compania de consultanță Deloitte pentru servicii de audit financiar asupra situațiilor financiare întocmite pentru perioada 31 decembrie 2015 – 31 decembrie 2017, inclusiv servicii aferente listării la bursă.

Hidroelectrica a înregistrat, în 2015, un profit brut de 1,1 miliarde lei, de 3,5 ori mai mare decât cel raportat în 2010, anul care, până acum, fusese cel mai profitabil pentru companie.

„În cei 4 ani de insolvență, Hidroelectrica a trecut printr-un proces radical de restructurare și eficientizare. În urma acestui proces, Hidroelectrica a devenit cea mai profitabilă companie din România, în ultimii 3 ani înregistrând o EBITDA de 63% din cifra de afaceri. Insolvența Hidroelectrica a demonstrat că și companiile statului au potențial, a arătat că și ele pot genera stabilitate, încredere, performanță și profit dacă sunt administrate corect”, a declarat, recent, Remus Borza, şeful Euro Insol, administratorul judiciar al Hidroelectrica, într-un comunicat de presă.

El a arătat că Hidroelectrica este un model aspirațional și pentru alte companii ale statului și nu numai. „Pe fondul acestor evoluții pozitive, Hidroelectrica va consemna în 2016 un profit record de 1,3 miliarde de lei. Azi avem un grad de umplere de 79% în lacuri, față de 67% la aceeași dată a anului trecut. Asta înseamnă o rezervă de 2,5 TWh, ceea ce ne va permite să vindem mai mult și mai scump în perioada de vară, maximizând, astfel, veniturile și, implicit, rezultatul financiar”, a continuat Borza.

Listare după restructurare

În primele cinci luni ale anului, Hidroelectrica a avut o cifră de afaceri de 1,29 miliarde de lei, în scădere cu 18% față de aceeași perioadă a anului trecut, se mai arăta în comunicat. Compania a produs, în această perioadă, o cantitate de energie de 6,9 TWh.

„Pe fondul scăderii producției cu 1,4 TWh din cauza unei hidraulicități mai scăzute în primele luni ale anului 2016, coroborat cu scăderea prețului mediu de tranzacționare de la 164 lei/MWh în 2015 la 156 lei/MWh în 2016, cifra de afaceri a scăzut cu 18% față de aceeași perioadă a anului trecut. Din aceleași considerente și rezultatul financiar este mai mic cu 12%, respectiv 560 milioane lei, față de 635 milioane lei înregistrat de societate pe primele 5 luni din 2015”, au menționat reprezentanții Hidroelectrica. Totodată, în urma scăderii costurilor și optimizării activităților și fluxurilor, marja profitului brut a crescut de la 40% în 2015, la 43% în 2016.

Hidroelectrica avea la 31 mai 2016 o lichiditate proprie de 1,6 miliarde de lei, care crește în fiecare lună cu circa 100 milioane de lei. Doar din dobânzi la depozitele bancare, Hidroelectrica a câștigat, pe primele cinci luni ale anului, 7,4 milioane de lei.

Remus Borza a precizat că, tot în 2016, Hidroelectrica va consemna un alt record: cel mai mare preț încasat de o companie în urma unui proces de listare. „Dacă aplicăm un multiplu de doar 10 ori EBITDA, deși, în industria energetică, multiplul e de 15-18 ori EBITDA, valoarea companiei ar fi de 5 miliarde euro. Un pachet de 15% din capitalul social, care face obiectul IPO, înseamnă 750 milioane de euro, de departe un record absolut înregistrat de o companie românească în urmă listării pe bursă”, a mai spus reprezentantul Euro Insol.

Ceea ce este adevărat, dar cu unele „amendamente”: Hidroelectrica deţine şi active care nu au legătură cu activitatea de producere şi furnizare a energiei electrice, precum lacurile de acumulare sau ecluza de pe Dunăre. În prezent, Ministerul Energiei realizează o analiză şi discută cu Administraţia Naţională „Apele Române” pentru ca această instituţie să preia activele neenergetice ale Hidroelectrica. Abia după ce compania se restructurează va putea fi listată. Altminteri, statul român riscă să piardă bani din listare, pentru că investitorii nu sunt dispuşi să cheltuiască bani pentru active care n-au legatură cu „core business” – ul unei companii. Ceea ce înseamnă că Hidroelectrica s-ar putea lista abia anul viitor.