România ajunge, din nou, în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) și tot din cauza măsurilor de mediu nerespectate. De data aceasta, este vorba de lipsa tratării apelor reziduale din orașe. După socoteala Comisiei Europene, se pare că niciun oraș din România nu respectă în totalitate normele de epurare. Un astfel de proces se termină fie cu conformarea statului dat în judecată, puțin probabil în cazul României, fie cu amenzi și penalități. În decembrie 2023, România a mai pierdut un proces în fața CJUE pentru că nu a închis gropile de gunoi și este obligată la plata unor penalități zilnice, plus o amendă.
Comisia Europeană a decis să trimită Bulgaria și România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru neîndeplinirea integrală a obligațiilor de colectare și epurare prevăzute în Directiva privind tratarea apelor urbane reziduale (Directiva 91/271/CEE), se arată într-un comunicat de presă al Executivului comunitar.
„Scopul directivei este de a proteja sănătatea oamenilor și mediul prin prevederea cerinței ca apele uzate urbane să fie colectate și epurate înainte de a fi evacuate în mediu. Orașele (aglomerările urbane) trebuie să creeze infrastructura necesară pentru colectarea și epurarea apelor lor uzate urbane. Apele uzate necolectate sau neepurate pot pune în pericol sănătatea umană și pot polua lacurile, râurile, solul, apele subterane și costiere. Atât Bulgaria, cât și România au beneficiat de derogări pentru a se conforma directivei menționate în temeiul tratatului lor de aderare”, precizează comunicatul.
Potrivit documentului, în România, 150 de mari aglomerări urbane (care au peste 10.000 de locuitori) nu îndeplinesc cerințele prevăzute în directivă referitoare la sistemele de colectare. În 154 de aglomerări, apele uzate urbane care intră în sistemele de colectare nu sunt epurate în mod corespunzător. Iar în 155 de mari aglomerări, România nu asigură o epurare mai riguroasă înainte de a evacua apele uzate în zone sensibile. Toate aceste aglomerări ar fi trebuit să se conformeze până la 31 decembrie 2015. De remarcat, România are 319 orașe.
Procedura de infringement împotriva României a fost deschisă în iunie 2018, când Comisia a trimis o scrisoare de punere în întârziere, urmată de o scrisoare suplimentară de punere în întârziere în octombrie 2020 și de un aviz motivat în februarie 2022. Scrisoarea suplimentară de punere în întârziere a fost trimisă României pentru a include unele mari aglomerări urbane care nu fuseseră incluse în domeniul de aplicare al scrisorii inițiale de punere în întârziere din iunie 2018. „Comisia consideră că eforturile depuse de autoritățile bulgare și române au fost, până în prezent, insuficiente și, prin urmare, trimite Bulgaria și România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene”, precizează comunicatul.
Decizia Comisiei de a trimite cele două state în fața CJUE se bazează pe „Pactul verde european, care, prin obiectivul său ambițios de reducere la zero a poluării, urmărește să protejeze în mod eficace sănătatea umană, să protejeze mediul natural și să atingă neutralitatea climatică„, susține comunicatul. În temeiul Directivei privind tratarea apelor urbane reziduale, statele membre trebuie să dispună de sisteme de colectare pentru toate aglomerările care au cel puțin 2.000 de locuitori. În cazul în care instituirea unui sistem de colectare nu este justificată, în special pentru că ar implica costuri excesive, pot fi utilizate în schimb sisteme individuale sau alte sisteme adecvate, cu condiția să atingă același nivel de protecție a mediului.
Statele membre trebuie, de asemenea, să se asigure că evacuările provenite de la stațiile de epurare a apelor uzate urbane care deservesc aglomerări care au cel puțin 2.000 de locuitori respectă cel puțin nivelul de epurare secundară (constând în epurarea materiilor organice din apele uzate urbane), înainte de a fi evacuate în mediu. În cazul în care o aglomerare își evacuează apele uzate într-o zonă sensibilă, trebuie să se asigure că apele respective sunt supuse unei epurări mai riguroase decât cea secundară.
„Deși autoritățile naționale sunt cele care au responsabilitatea principală în ceea ce privește respectarea directivei, Bulgaria și România au beneficiat de o finanțare substanțială din partea UE pentru epurarea apelor uzate urbane prin proiecte din cadrul politicii de coeziune”, completează comunicatul.
