Guvernul a aprobat proiectul de lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor de la Roşia Montană şi stimularea şi facilitarea dezvoltării activităţilor miniere România, se arată într-un comunicat de presă. Proiectul va fi transmis Parlamentului spre dezbatere şi aprobare. De altfel, firma canadiană Gabriel Resources, care deţine controlul în compania ce promovează exploatarea din Apuseni, a anunţat, în raportul său pe trimestrul II, că premierul Ponta a promis că draftul de act normativ pentru demararea proiectului va fi gata în septembrie, pentru votul Parlamentului.
Principalele măsuri propuse în proiectul de lege se referă la aprobarea “Acordului privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montana”. Potrivit acestuia, acţionarul majoritar al Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) va transfera în etape, cu titlu gratuit, către acţionarul minoritar controlat de statul român, o cotă de 5,69% din capitalul social al RMGC; participaţia indirectă a statului român urmează să ajungă, astfel, la 25%.
Redevenţa minieră aplicabilă proiectului minier va fi de 6% (faţă de 4 % în cazul celorlalte exploatări miniere) cu opţiunea statului român de a solicita plata acesteia în natură. De asemenea, investitorul se angajează să întreprindă conservarea, amenajarea şi revitalizarea patrimoniului cultural, să asigure protecţia mediului şi eliminarea poluării istorice, să contribuie la dezvoltarea economică şi culturală durabilă a comunităţii din Roşia Montana.
În plus, proiectul va fi declarat de utilitate publică şi de interes naţional deosebit, ceea ce va permite exproprierea tuturor imobilelor de care exploatarea are nevoie. De altfel, cea mai importantă formă de rezistenţă la demararea proiectului este refuzul proprietarilor din zonă de a-şi vinde casele. În pachetul legislativ propus de Guvern figurează şi modificarea unor acte normative privitoare la exproprieri, autorizaţii de construcţie etc. În plus, vor fi mandatate mai multe entităţi publice care să ducă la îndeplinire unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro – argentifere din perimetrul Roşia Montană.
Conform planului de afaceri al acţionarului majoritar, implementarea şi desfăşurarea exploatării minereurilor auro-argentifere va duce la crearea a 2300 locuri de muncă în faza de construcţie şi 900 locuri de muncă în faza de operare, precizează comunicatul Guvernului.
Debut în 1997
Ideea exploatării miniere din Apuseni a apărut în 1997, cea mai mare problemă pentru derularea acesteia fiind obţinerea avizelor de mediu, care nu au fost date încă. Extragerea aurului presupune utilizarea unor cantităţi uriaşe de cianuri, fapt ce a dus la proteste puternice din partea mediului academic şi al societăţii civile, din cauza potenţialului de poluare. În plus, doi munţi vor fi mutaţi din loc în urma excavaţiilor, două localităţi strămutate, cu tot cu biserici şi cimitire, iar vestigiile arheologice de acolo vor fi afectate.
Pe de altă parte, parte însemnată dintre locuitorii din zonă şi-au arătat susţinerea pentru proiect.
Anunţ în raportul trimestrial
Acţiunile companiei canadiene Gabriel Resoruces, promotorul controversatului proiect aurifer de la Roşia Montană, au crescut în urma raportului pe care compania l-a făcut cu privire la activitatea pe Trimestrul II. Cheia întregului raport este poziţia Guvernului Ponta, care a inclus mina din Apuseni pe lista investiţiilor prioritare pentru actuala guvernare.
Raportul de activitate pe Trimestrul II al Gabriel Resources este dominat de declaraţiile reprezentanţilor Guvernului României, în frunte cu premierul Victor Ponta, referitoare la dezvolarea proiectului minier de la Roşia Montană. Acţionarii companiei canadiene au fost informaţi despre programul guvernamental ce vizează crearea a 50.000 de locuri de muncă, printre care sunt nominalizate şi cele ce ar rezulta din deschiderea minei de aur din Apuseni. Acestea sunt cuplate de investiţii de 10 miliarde de euro, în calculul lor fiind incluse şi fondurile pentru exploatarea de la Roşia Montană.
Mai mult, Comisia de Avizare Tehnică (CAT) s-a reunit, recent, de trei ori. În concluzie, acţionarii Gabriel Resources au fost asiguraţi despre iminenţa aprobării proiectului.
În trimestrul II 2013, compania canadiană a înregistrat o pierdere de 1,7 milioane de dolari.
Ţinte de creştere
Preţul ţintă al acţiunilor Gabriel Resources este cu 50% mai mare decât preţul cotat la Bursa din Toronto, potrivit analiştilor consultaţi de Thompson Reuters şi citaţi de casa de brokeraj Tradeville, precizează economica.net. Compania a fost înfiinţată în scopul exploatării zăcămintelor de aur de la Roşia Montană.
Preţul acţiunilor Gabriel Resources (GBU) ar putea creşte până la 2,5 dolari canadieni, în următoarele 12 luni; în prezent, valoarea acţiunilor companiei este crescătoare, ultima cotaţie fiind de 1,69 dolari canadieni pe acţiune.
„Acţiunile Gabriel Resources (GBU) se tranzacţionează momentan în apropierea unor minime multianuale, corectându-se puternic în preajma crahului aurului din luna aprilie, însă considerăm că aceste cotaţii nu integrează conjunctura politică favorabilă, respectiv semnele că autorităţile se îndreaptă spre o aprobare a proiectului în următoarele luni“, scrie Georgiana Androne, analist la Tradeville.
Astfel că, „în aşteptarea introducerii proiectului de lege specială privind Roşia Montană pe ordinea de zi în Parlament, titlurile GBU pot urca, iar un eventual vot pozitiv poate determina o evoluţie exponenţiala a acestora“, mai spune analistul de la Tradeville.
Pierderi pe linie
Gabriel Resources controlează peste 80% din acţiunile Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), respectiv din rezervele totale ale acesteia, estimate la 10 milioane uncii de aur şi 47 de milioane uncii de argint (o uncie de aur reprezintă 31,1034 grame).
Proiectul ale o „valoare indicativă cuprinsă între 865 milioane şi 2,5 miliarde USD“, potrivit Tradeville.
Gabriel Resources nu a raportat până acum venituri, compania RMGC aşteptând eliberarea certificatului de mediu şi aprobarea planului de urbanism pentru a putea demara lucrările.
Aur la cote înalte
Cotaţiile aurului şi ale argintului îşi revin din minimele ultimilor trei ani, „ceea ce favorizează sectorul producătorilor de metale preţioase. După ce a pierdut peste jumătate din capitalizare faţă de maximele din 2011, aceştia pot beneficia de pe urma perceptiei revenirii inflaţiei în economiile dezvoltate, dat fiind că principalele bănci centrale menţin aproape de zero dobânzile pe termen scurt “, mai spune raportul Tradeville.
Cotaţia unciei de aur a ajuns şi la aproape 2000 de dolari, pentru ca ultima cotaţie, de pe 26 august, să fie de 1.393,1 dolari. Valorile sunt cu mult mai mari decât mediile luate în calculul proiectului; iniţial, calculele au fost făcute pentru un preţ mediu de 300 dolari/uncie, pentru ca ultima reevaloare să urce la 900 dolari/uncia de aur. În aceste condiţii, profitul net al RMGC este estimat la 1,9 miliarde de dolari.
Comments are closed.