Administraţia Bucureştiului nu a oferit soluţii concrete pentru a ne atinge, la finalul anului, ţintele pe care le avem pe colectarea selectivă şi pe reciclare, este concluzia ministrului Mediului, Costel Alexe, după ședința Comitetului Naţional pentru Deşeuri. Ca urmare, în perioada următoare, corespondenţa cu Comisia Europeană nu va fi una care să avantajeze România, susține demnitarul.
„Din nefericire, nu avem astăzi soluţii concrete propuse de administraţia Bucureştiului, drept pentru care vă spun sincer că, în perioada următoare, corespondenţa cu Comisia Europeană nu va fi una care să avantajeze România. De aceea, am stabilit ca săptămâna viitoare să se vadă la nivel tehnic şi dacă nici săptămâna viitoare nu vor veni cu aceste soluţii concrete cum scăpăm de procedura de infringement pe gropile de gunoi din Bucureşti şi cu soluţiile concrete de a ne atinge la finalul anului aceste ţinte pe care le avem pe colectarea selectivă şi pe reciclare, peste două săptămâni mă văd nevoit să invit, din nou, la nivel administrativ la cel mai înalt nivel, la minister. Astăzi, pot să vă spun foarte sincer că doamna primar (n.r. – Gabriela Firea, primarul Capitalei) sau Primăria Generală a lipsit de la cea mai importantă teză pe care o are în faţa bucureştenilor”, a spus Alexe, informează Agerpres.
Acesta a adăugat că soluţia nu este ca deşeurile să fie transportate la groapa de gunoi sau la vreun incineratoriu, ci să fie colectate separat şi reciclate.
„Vreau să precizez ceva ce este valabil şi pentru Primăria Bucureşti, şi pentru primăriile de sector din Bucureşti, dar şi toate administraţiile publice din ţară: soluţia nu este să ducem deşeurile la groapa de gunoi sau la vreun incineratoriu ! Soluţia pentru a scăpa România de aceste deşeuri este să colectăm separat şi să reciclăm. Astăzi, chiar dacă avem aceste trei depozite – Glina, Vidra şi Chiajna – soluţia nu este să ducem 92% din deşeurile Bucureştiului acolo. Bucureştiul produce anual minimum 1,1 milioane de tone de deşeuri, din care sunt reciclate doar 8,05%. Din nefericire, interesul autorităţilor publice locale de a colecta şi recicla este minim. Dacă vrem să avem un Bucureşti curat, dacă vrem să avem oraşele României fără deşeuri, fără gunoaie din construcţii la periferie trebuie să acorde o mai mare atenţie. Comisia Europeană ne-a recomandat negru pe alb că, în următorul exerciţiu financiar, nu este recomandat să construim incinerator, la fel cum ne-au spus că nu ne vor mai finanţa SMID-urile sau depozitele de gunoi. Din datele pe care le avem, la groapa de la Chiajna suntem la peste 86% grad de umplere şi un an, maxim doi, mai pot fi depozitate acolo deşeuri. La Vidra suntem în situaţii de reautorizare în vederea creşterii capacităţii, iar Glina nu a solicitat, până în acest moment, încă, autorizarea de mediu”, a menţionat oficialul.
Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Costel Alexe, i-a convocat joi, la sediul ministerului de resort, pe reprezentanţii Primăriei Capitalei şi ai celor şase primării de sector, pentru a dezbate problema deşeurilor de pe raza municipiului Bucureşti şi din împrejurimi, împreună cu specialiştii din cadrul instituţiei. O primă întâlnire a Comitetului Naţional pentru Deşeuri, la care au participat atât reprezentanţii Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti, cât şi primarii de sectoare, a avut loc în data de 15 ianuarie 2020.
Comisia Europeană (CE) a decis, în data de 15 februarie 2017, să acţioneze în judecată România la Curtea Europeană de Justiţie (CEJ), pentru că autorităţile nu au reuşit să închidă 68 de depozite municipale de deşeuri neconforme, care reprezintă un risc serios pentru sănătatea oamenilor şi mediu. În acelaşi an, pe 22 decembrie, HG privind Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor (PNGD) a fost aprobată în şedinţa Executivului, acest lucru conducând la închiderea unei proceduri de infringement, demarată în aprilie 2017.
Conform datelor Ministerului Mediului, România trebuie să închidă 54 de depozite de deşeuri neconforme, dintre care 15 municipale şi 29 depozite de deşeuri periculoase şi nepericuloase.
Executivul comunitar susţine că România este unul dintre cele mai neperformante state membre în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor municipale solide. În 2015, aceasta a înregistrat cea mai mare rata de depozitare a deşeurilor din UE, mai exact 72%, cu mult peste media UE de 25,6%.
