Zeci de localnici din Schela, judeţul Gorj, au participat marţi la o întâlnire cu autorităţile locale şi reprezentanţii firmei care se va ocupa de construirea în România a gazoductului BRUA, oamenii fiind nemulţumiţi de preţurile care li se oferă pentru terenurile ce vor fi traversate de conductă. Primarul Aristide Şerbănescu afirmă că localnicii din Schela vor deschide un proces prin care să blocheze lucrările, potrivit publicaţiei Pandurul.
Proiectul interconectorului BRUA (Bulgaria – România – Ungaria – Austria) este unul strategic, implementat în cadrul Planului de investiții pentru Europa, care va interconecta infrastructura de transport de gaze din Europa de Sud-Est și Europa Centrală și va elimina dependența țărilor din Europa de Sud-Est de un furnizor unic de gaze, concernul rus Gazprom. Proiectul este dezvoltat în contextul necesității diversificării surselor de alimentare cu gaze naturale ale țărilor europene, creșterii securității în alimentarea cu gaze naturale a României, dar şi a ţărilor de pe traseu, prin acces la noi surse, transportul înspre piețele Central Europene a rezervelor de gaze naturale din regiunea Caspică, asigurării pe direcția Bulgaria a unei capacități de transport în ambele sensuri de curgere de 1,5 miliarde mc/an și dezvoltării unei capacități de transport pe direcția Ungaria de 1,75 miliarde mc/an în faza I și 4,4 miliarde mc/an în faza II.
Proiectul european BRUA ar urma să aibă o lungime totală de 1.318 kilometri şi să ofere o interconectare mai bună între ţările aflate de-a lungul rutei sale, să sprijine piaţa energiei permiţând noi legături cu proiecte majore de infrastructură, cum ar fi gazoductul Trans-Adriatic Pipeline (TAP) şi gazoductul Trans-Anatolian Natural Gas Pipeline (TANAP), alte huburi de gaze din Europa Centrală şi viitoarele instalaţii de producţie offshore în Marea Neagră.
Transgaz, compania românească participantă la proiectul BRUA, a primit finanţări pentru acest proiect de la Uniunea Europeană, care a acordat un grant de 179 de milioane de euro, precum şi împrumuturi de la Banca Europeană de Investiţii (50 de milioane de euro) şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (60 de milioane de euro).
Prima fază a proiectului presupune construirea pe teritoriul României a unei conducte de transport de gaze naturale ce va facilita conexiunea dintre conductele existente, de la Podişor până la Recaş, pe direcţia Podişor-Corbu-Hurezani-Haţeg-Recaş şi constă în construcţia conductei de transport al gazelor naturale pe traseul Podişor-Recaş, în lungime de 479 km, staţie de comprimare gaze Podişor, staţie de comprimare gaze Bibeşti, staţie de comprimare gaze Jupa, fiecare staţie fiind echipată cu câte două agregate de comprimare (unul în funcţiune şi unul de rezervă) cu posibilitatea de asigurare a fluxului bidirecţional de gaze.
Gazoductul va traversa judeţele Giurgiu, Teleorman, Dâmboviţa, Argeş, Olt, Vâlcea, Gorj, Hunedoara, Caraş-Severin şi Timiş. Termenul de finalizare a Fazei I a BRUA este, conform calendarului, anul 2019.
Din cele circa 17.000 de proprietăţi pe care le traversează, peste 5.500 sunt din Gorj, la Schela fiind vorba de peste 600 de proprietari afectaţi. Potrivit legislaţiei în vigoare, construcţia unei astfel de conducte necesită dezbatere publică pentru obţinerea autorizaţiei de construcţie.
La întâlnirea de la Schela, participanţii şi-au manifestat nemulţumirea că li se oferă preţuri mici pentru a li se lua terenurile. Situaţia seamănă cu cea de la centura ocolitoare a municipiului Târgu Jiu, unde statul oferă preţuri mici, oamenii fiind nevoiţi să deschidă procese civile la instanţă pentru a obţine despăgubiri mai juste, potrivit Pandurul.
„Peste 100 de oameni au venit la întâlnirea aceasta şi nu am întâlnit pe unul care să fie mulţumit de preţul care este oferit. Din ce spuneau ei la întâlnire, vor să obţină o ordonanţă preşedinţială pentru a bloca lucrările şi apoi vor vedea ce paşi trebuie făcuţi pentru a fi despăgubiţi la o valoare acceptabilă. Toţi cei care au luat cuvântul aici au fost nemulţumiţi, ceea ce trebuie să dea de gândit”, a spus Aristide Şerbănescu, primarul din Schela.
În Gorj conducta intră pe la Dănciuleşti, îşi continuă traseul pe ruta Hurezani – Jupâneşti spre Târgu Cărbuneşti, după care trece prin Bălăneşti şi Bumbeşti Jiu. Schela este ultima localitate din Gorj traversată de BRUA, de aici conducta străbătând Carpaţii pentru a ajunge spre Ungaria.
