România se îndreaptă spre un consum de 60 milioane de metri cubi de gaz pe zi, dacă temperaturile sunt în continuare extrem de scăzute, a anunţat ministrul Energiei, Victor Vlad Grigorescu. Pe de altă parte, consumul de electricitate depăşeşte, în unele momente, 9.500 MWh/h. Cu toate acestea, autorităţile dau asigurări că nu vor fi probleme.
„Ne îndreptăm spre o zonă de 60 de milioane de metri cubi de zi în cazul în care temperaturile sunt extrem de scăzute. Avem o mică componentă de import. Ea variază de la zi la zi. Este vorba de operatori economici sau distribuitori, care îşi asigură necesarul din sursele pe care le consideră cele mai convenabile”, a spus Grigorescu, conform Agerpres.
Într-o zi normală de iarnă, în România se consumă aproximativ 50 de milioane de mc de gaze naturale.
Grigorescu a precizat că în momentul de faţă sistemul energetic naţional este stabil. „Trebuie să vorbim de siguranţa funcţionării sistemului şi aici vorbim de gaz, de energie electrică, de grupurile pe cărbune. Trecem printr-o perioadă extrem de geroasă, o perioadă care nu s-a încheiat, au fost şi intemperii. La începutul săptămânii am văzut linii de înaltă tensiune sau de medie tensiune smulse de vânt, stâlpi culcaţi la pământ. S-a intervenit în toate aceste situaţii. Au lucrat câteva sute de oameni la temperaturi foarte scăzute. S-a reuşit reconectarea tuturor consumatorilor. Ieri la prânz (n.r. – 20 ianuarie) nu mai era niciun consumator deconectat”, a mai afirmat ministrul Energiei.
De asemenea, acesta a mai spus că îi îndeamnă pe cei care lucrează în teren să deplaseze cât mai multe echipe pentru a fi remediate defecţiunile care apar.
„Este un lucru extrem de complicat şi încercăm să reacţionăm şi noi cât se poate de repede să-i îndemnăm pe toţi operatorii de distribuţie, toţi cei care efectiv lucrează în teren să deplaseze cât mai multe echipe astfel încât să facem faţă cu succes, să remediem acele defecţiuni care sunt, până la urmă, inevitabile din cauza intemperiilor sau a stării vechi a unor instalaţii. În momentul de faţă sistemul este stabil. Vom depune eforturi pentru ca el să fie funcţional pe tot parcursul acestei perioade, care va mai dura, probabil, până la începutul săptămânii viitoare, până probabil marţi, când temperaturile sunt în continuare foarte scăzute. Nu vorbim numai de gaz, vorbim de toate componentele sistemului energetic. Sper să nu avem în continuare viscol sau căderi abundente de zăpadă. Dacă le vom aveam nu avem altceva de făcut decât să ne facem treaba şi îi îndemn pe toţi să îşi asume responsabilităţile”, a arătat Grigorescu.
Sistemul de gaze funcţionează normal
Sistemul naţional de gaze nu înregistrează un deficit în acest moment, deşi temperaturile sunt foarte scăzute, prin urmare nu se impune declanşarea situaţiei de urgenţă în aprovizionarea cu gaze, a declarat directorul general al Transgaz, Petru Văduva.
„Nu s-a instituit situaţia de urgenţă şi, din punctul nostru de vedere, nu este cazul să se instituie în acest moment, întrucât nu există un deficit de gaze în sistem”, a declarat Văduva.
Conform Legii 346/2007 privind măsuri pentru asigurarea siguranţei în aprovizionarea cu gaze naturale, Transgaz este cel care constată că trebuie să fie declarată situaţia de urgenţă în alimentarea cu gaze.
Conform aceleiaşi legi, situaţiile de urgenţă constatate de operatorul Sistemului Naţional de Transport Transgaz se notifică unei comisii de coordonare, care verifică, iar dacă situaţia de urgenţă este considerată justificată „comisia de coordonare confirmă, în termen de 24 de ore, apariţia situaţiei de urgenţă”.
De asemenea, această comisie declară şi încetarea situaţiei de urgenţă. Pe perioada situaţiilor de urgenţă, măsurile dispuse în conformitate cu prevederile Planului de acţiune pentru situaţii de urgenţă sunt obligatorii şi prevalează în faţă înţelegerilor contractuale şi reglementărilor specifice sectorului gazelor naturale. Planul de acţiune se aprobă prin Hotărâre de Guvern.
În situaţii de urgenţă, populaţia are prioritate absolută în alimentarea cu gaze, urmând apoi instituţiile sociale, precum şcoli, grădiniţe, cămine etc.
Ţării mai multă “lumină”
Consumul naţional de energie electrică a crescut în aceste zile geroase la niveluri record, de peste 9.400 de MW, potrivit datelor Transelectrica, în condiţiile în care, într-o zi normală de iarnă, consumul nu depăşeşte 9.000 de MW.
Pe 20 ianuarie, în intervalul orar 18,00-19,00, în vârf de consum, la nivel naţional s-au utilizat 9.484 de MW de energie electrică. Un astfel de nivel nu a mai fost atins din 1 februarie 2012, când, în acelaşi interval orar, consumul a fost de 9.487 de MW.
„Se pare că vorbim de recorduri în aceste zile, în condiţiile în care, într-o zi de iarnă normală, consumul este de maximum 9.000 de MW”, a declarat Octavian Lohan, membru în directoratul Transelectrica.
El a precizat că au fost pornite grupuri suplimentare de producere a energiei electrice pe cărbune şi păcură, pentru acoperirea cererii.
„Nu au fost pornite toate grupurile de rezervă, încă avem capacităţi pe care le putem porni în cazul în care este nevoie”, a mai spus Lohan.
La nivelul întregii zile de 20 ianuarie 2016, consumul mediu a fost de 8.287 MW, cu 7,8% mai mare decât în aceeaşi zi a anului trecut. Cărbunele a fost principala resursă a zilei: 3.214 MW, urmat de energia hidro (2.203 MW), hidrocarburi (2.184 MW), nuclear (1.383), eoliene (139 MW), biocombustibili (51 MW) şi fotovoltaice (43 MW).
Cărbunele asigură securitatea energetică a ţării
Complexul Energetic (CE) Oltenia (CEO) este o societate puternică, de care România are nevoie şi în care punem multe speranţe, a mai spus ministrul Energiei, Victor Vlad Grigorescu.
„Mă uit acum la Complexul Energetic Oltenia. Am tot auzit în ultimele luni şi în ultimele zile discuţii despre cum ar trebui să arate mixul energetic naţional. Mă uitam ieri că producem cu unităţile din cărbune în anumite perioade poate chiar o treime din energia pe care o furnizăm. Adică asigurăm securitatea energetică a României, în perioade de maxim stres din cauza temperaturilor, cu cărbune şi, în aceeaşi perioadă, aud cu surprindere fel de fel de discuţii despre privatizări, evaluări. Recomandarea mea ar fi ca atunci când vorbim de lucruri atât de complexe şi de exerciţii tehnice atât de complexe cum sunt evaluările să ne adresăm în primul rând specialiştilor, chiar şi tehnocraţilor, pentru a nu duce discuţiile într-o zonă de derizoriu, pentru că ar fi păcat”, a spus Grigorescu.
El a precizat că CEO este o societate puternică şi că are mult respect pentru cei care lucrează acolo.
„Complexul Energetic Oltenia este o societate puternică, în care ne punem multe speranţe. Realitatea arată că avem nevoie de ei. Am mult respect pentru oamenii care lucrează acolo. Este o societate care a trecut prin multe perioade dificile”, a precizat ministrul Energiei.
Consultări pe strategie
Ministerul Energiei invită asociaţiile producătorilor, procesatorilor, distribuitorilor şi furnizorilor de energie, precum şi asociaţiile consumatorilor la consultări pe marginea procesului de elaborare a Strategiei Energetice Naţionale 2016-2030, cu perspectiva anului 2050, potrivit unui comunicat al ministerului.
Consultarea va avea loc pe data de 27 ianuarie 2016, la ora 10,00, la sediul ministerului. „Asociaţiile interesate să participe la această întâlnire sunt rugate să-şi desemneze un reprezentant şi să confirme prezenţa la adresa de e-mail: sen@energie.gov.ro, până la data 25 ianuarie 2016. Pentru o cât mai bună comunicare şi colaborare pe această temă vă rugăm să ţineţi cont de faptul că desemnarea unui reprezentant are ca scop iniţierea unui dialog de lungă durată pe tema Strategiei Energetice a României”, se arată în comunicat.
Ministerul Energiei îşi doreşte ca pe întreaga durată a elaborării Strategiei să se desfăşoare consultări cu toate părţile interesate, astfel încât, în săptămânile ce urmează, să fie lansate invitaţii la dialog şi organizaţiilor societăţii civile, universităţilor şi institutelor de cercetare.
Ministerul Energiei şi-a planificat finalizarea noii strategii energetice până în luna septembrie.
Rol important al mediului de afaceri
Mediul de afaceri are un rol important în a genera un ecosistem care să răsplătească comportamentele integre din zona de business, a mai spus Victor Grigorescu.
„Mediul de afaceri are un rol important în a genera un climat, un ecosistem, care să recunoască şi care să răsplătească comportamente integre în zona de business. Pentru că, fără să recunoaştem ceea ce este pozitiv, ceea ce reprezintă cu adevărat un etalon, nu putem trece mai departe, rămânem într-o zonă a părerilor, a dubiilor. Cred că mediul privat, nu numai societatea în ansamblu, în momentul în care va putea să genereze astfel de modele, pornind de la propriile noastre experienţe, va obţine două lucruri. O dată, cred că vom genera încredere în noi înşine, că putem să avem resurse proprii pentru a construi un climat de integritate în zona economică, indiferent de natura capitalului. În al doilea rând, vom oferi un etalon şi un exemplu de bună practică pentru cei care consideră că aşa doresc să-şi desfăşoare parcursul profesional”, a spus Grigorescu.
Pe de altă parte, ministrul Energiei consideră că România a făcut paşi importanţi în zona de integritate în afaceri.
„Cred că în zona de integritate în afaceri am făcut nişte paşi. Cred că avem din ce să învăţăm şi cred că această practică ar trebui extinsă de la acele exemple pozitive către ansamblul mediului economic. Că vorbim de ghiduri de etică, că vorbim de implementarea unor mecanisme în care companiile însele să poată să genereze un climat interior, există nişte instrumente, există nişte lecţii pe care trebuie să le conştientizăm şi să le acceptăm la nivel sistemic”, a explicat ministrul Energiei.
Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) a lansat proiectul “Business Without Corruption”, prin care îşi propune să lanseze un ghid de bune practici pentru combaterea corupţiei.
Obiectivele proiectului “Business Without Corruption” sunt identificarea, cu sprijinul tuturor actorilor implicaţi – instituţiile publice relevante şi comunitatea de afaceri -, a măsurilor necesare consolidării cadrului legislativ în domeniu, beneficiind în mod corespunzător de experienţa şi bunele practici ale altor state cu legislaţie specifică, precum SUA şi Marea Britanie, şi elaborarea unui ghid-cadru de bune practici pentru prevenirea şi combaterea corupţiei la nivelul companiilor româneşti.
