Deşi europenii sunt îngrijoraţi de potenţialul impact negativ al exploatării gazelor de şist, Gerhard Roiss (foto), şeful grupului energetic austriac OMV, are un mesaj simplu: Gazele de şist reprezintă o parte necesară a sectorului energetic european sustenabil, transmite Wall Street Journal, preluat de Agerpres.
Gazele de şist necesită utilizarea unei tehnici de forare neconvenţionale, denumită fracturare hidraulică, criticată de organizaţiile de protecţia mediului, pentru că poluează rezervele de apă.
Dacă Europa nu va adopta exploatarea gazelor de şist, vor exista riscuri la adresa viitoarei competitivităţi a industriei europene, a avertizat Roiss. Acesta a cerut agenţiilor Uniunii Europene “să înceapă o campanie de comunicare, pentru a arăta impactul asupra Europei în cazul în care nu sunt exploatate gazele de şist”, deoarece, fără o astfel de decizie, industriile consumatoare de energie, cum ar fi sectorul petrochimic, ar putea, curând, să părăsească Europa, în favoarea Statelor Unite, datorită energiei ieftine de aici.
“În prezent, preţul gazului în SUA este la o treime sau un sfert comparativ cu preţul din Europa. Investitorii din industrie se întreabă unde ar trebui să investească în viitor”, a explicat şeful OMV. Acesta a avertizat că actualele discuţii privind impactul exploatării gazelor de şist vor avea un impact semnificativ, care “nu este perceput de oamenii care se opun acestei proceduri”. “Acest impact nu este văzut astăzi. Dar, când va fi observat, va fi prea târziu”, a avertizat Gerhard Roiss. Pentru cei care cred că exploatarea gazelor de şist nu trebuie să se desfăşoare în Europa, mesajul şefului OMV este acela că “avem nevoie de gazele de şist, deoarece situaţia din prezent s-a înrăutăţit”, referindu-se la importurile de cărbune.
În Marea Neagră, OMV şi compania americană Exxon susţin că au găsit, numai în perimetrul românesc pe care îl exploatează, zăcăminte ce cuprind între 42 şi 84 de miliarde de metri cubi de gaze naturale – adică o cantitate suficientă pentru a garanta consumul pentru patru ani în România.
În SUA, exploatarea gazelor de şist a ajutat la reconfigurarea structurii energiei pe plan mondial şi are potenţialul de a înlocui cărbunele în producerea electricităţii. Producţia de gaze de şist a SUA a crescut de la 425 milioane metri cubi pe zi în 2010, la 700 milioane metri cubi pe zi în acest an.
Creşterea cantităţilor extrase din şisturi vor transforma SUA în cel mai mare producător de petrol din lume către 2020, a anunţat, săptămâna trecută, Agenţia Internaţională a Energiei (AIE), care estimează că noile resurse din SUA (mai ales zăcămintele de gaze de şist) vor reduce importurile şi vor transforma America de Nord într-un exportator net la orizontul anului 2030.
În schimb, în Europa situaţia este total diferită. Administraţia americană pentru Informaţii privind Energia (US Energy Information Administration) estimează că, în Europa, ar putea exista circa 600 de miliarde de metri cubi de gaze de şist recuperabile (reprezentând consumul pe 40 de ani), însă există incertitudini cu privire la posibilitatea exploatării unei cantităţi mari de gaz prin metoda de fracturare hidraulice (fracking), aşa cum s-a procedat în SUA. Chiar dacă această industrie este abia la început în Europa, opoziţia este deja puternică, iar mai multe ţări, inclusiv Franţa, au interzis această metodă de exploatare a gazului de şist, care presupune pomparea de apă pentru a sparge stratul de rocă şi a elibera gazul.
Şi în Austria, OMV a anunţat luna trecută că a abandonat planurile de a produce gaze de şist în Austria, deoarece cheltuielile implicate ar fi făcut proiectul nefezabil din punct de vedere economic. În schimb, OMV a subliniat că decizia sa nu va afecta posibilele planuri vizând explorarea de gaze de şist în alte ţări.
În luna decembrie a anului trecut, OMV a anunţat că are de gând să cheltuie 130 milioane de euro pentru a căuta gaze de şist în Austria, însă numai cu condiţia soluţionării aspectelor de mediu. Studiile geologice au arătat că rezervele potenţiale de gaze de şist ar putea acoperi consumul intern al Austriei pentru o perioadă de 30 de ani.
OMV este acţionarul majoritar al Petrom, cu o participaţie de 51,01%.
