Premierul Victor Ponta a anunţat că Guvernul nu s-a înţeles cu partenerii financiari internaţionali în privinţa creşterii preţului pentru gazele naturale şi a restructurărilor din complexurile energetice Hunedoara şi Oltenia, motiv pentru care nu va fi semnată încă o scrisoare de intenţie, adăugând, însă, că restul obiectivelor sunt îndeplinite, iar acordul stand by este în vigoare.
După cum Focus-Energetic.ro anunţa cu câteva zile înainte, “cuiul lui Pepelea” l-a reprezentat preţul gazeor naturale, finanţatorii internaţionali nefiind de acord cu prelungirea calendarului de liberalizare. Reamintim, în anul 2012, a fost agreată o etapizare a creşterii preţului la gaze naturale, pentru clienţii casnici şi non-casnici, în aşa fel încât şi gazele din producţia internă să ajungă la o valoare apropiată de cele internaţionale (România asigură din producţia internă aproximativ 80 – 90% din consumul de gaze, restul fiind importat din Federaţia Rusă). Conform calendarului, pe 1 ianuarie 2015 trebuia să se liberalizeze complet preţul pentru consumatorii industriali şi la 1 octombrie 2018 – cel pentru populaţie. Şi într-un caz, şi în celălalt, preţul ar fi trebuit să ajungă la 119 lei/MWh, acesta fiind preţul estimat pentru gazele de import.
De menţionat, preţul internaţional al gazelor îl urmăreşte pe cel al petrolului, cu o întârziere de 6 – 9 luni. Cum, de câteva luni, preţul internaţional al ţiţeiului a coborât vertiginos, de la circa 110 dolari/baril, la aproximativ 50 dolari/baril, evident că şi preţul internaţional al gazelor a luat acelaşi drum! Preţul de 119 lei/MWh la gaze corespundea unui preţ al petrolului de 110 – 120 dolari/baril. În aceste condiţii, s-a luat hotarârea ca preţul reglementat pentru consumatorii non-casnici să nu mai urmeze ”cursul” din calendar, astfel că ”s-a oprit” la 89,4 lei/MWh, aferent perioadei 1 aprilie – 1 iulie 2014. Practic, preţul pentru industrie s-a liberalizat complet începând cu 1 ianuarie 2015, dar la acest preţ, mai mic decât cel avut iniţial în vedere.
În ceea ce priveşte populaţia, Parlamentul a hotărât, la sfârşitul anului trecut, să prelungească acest calendar de liberalizare până în anul 2021, în loc de 2018, urmând să se stabilească, împreună cu finanţatorii internaţionali, o nouă etapizare. Mai mult, premierul Ponta, precum şi reprezentanţii ANRE anunţau că, până la 1 iulie 2015, preţul gazelor nu va suferi nicio modificare.
Se pare că Fondul Monetar Internaţional (FMI), Banca Mondială (BM) şi Comisia Europeană (CE) nu numai că nu sunt de acord cu prelungirea calendarului de liberalizare până în anul 2021, ci că vor chiar să-l devanseze! Calendarul de liberalizare a fost „blocat”, astfel că preţul pentru consumatorii casnici a rămas neschimbat din 1 iulie 2014, la 53,3 lei/MWh.
Dar, conform calendarului iniţial, pe 1 octombrie 2014, preţul gazelor pentru populaţie trebuia să crească de la 53,3 lei/MWh la 54,6 lei/MWh, apoi la 56,1 lei/MWh începând cu 1 ianuarie 2015, la 58,9 lei/MWh de la 1 aprilie 2015 şi la 62 lei/MWh de la 1 iulie 2015. Victor Ponta a anunţat că reprezentanţii FMI, CE şi BM voiau ca, de la 1 aprilie 2015, preţul să ajungă la 62 lei/MWh, adică preţul la care ar fi trebuit să ajungă gazele abia în iulie 2015! Ceea ce înseamnă că finanţatorii internaţionali vor să grăbească această creştere a preţurilor pentru populaţie. Conform calendarului iniţial, pe 1 iulie 2017, gazele pentru clienţii casnici ar fi trebuit să ajungă la 93 lei/MWh, iar pe 1 octombrie 2018 – la 119 lei/MWh.
În prezent, pe bursa de la Viena, pentru trimestrele 2 şi 3 din acest an, gazele se vindeau cu circa 21 euro/MWh pe contractele futures, cu 22 euro/MWh pentru trimestrul 4 şi cu maxim 23 euro/MWh pentru primul trimestru din 2016. Pentru tot anul 2016 şi anul 2017, pentru gaze se cereau 21 – 22 euro/MWh.
Astfel, pentru perioada aprilie – iunie 2015, la bursa de la Viena se tranzacţionau gaze cu un preţ de aproximativ 21 euro/MWh, adică aproximativ 93 lei/MWh (la un curs de 4,4 lei/euro). Cum BNR nu pare să lase leul „să zburde” după cum „îi taie capul” pe cei care tranzacţionează moneda unică europeană, ceea ce înseamnă că leul „se va învârti”, ca şi până acum, în jurul unui curs de 4,2 – 4,5 lei/euro, este de presupus că, la 1 iulie 2017, înainte de calendarul iniţial şi cu mult înainte de anul 2021, piaţa gazelor naturale din România va fi liberalizată complet, consumatorii casnici urmând să atingă preţul internaţional, de 93 lei/MWh!
Măsuri rămase în discuţie
„Foarte multe dintre obiectivele importante pentru România din noul acord în derulare sunt îndeplinite – şi asta înseamnă ţintele de creştere economică, disciplina bugetară, care, însă, nu a însemnat împiedicarea măsurilor de creştere a salariului minim, a pensiilor, reducerea lentă a CAS cu 5 puncte procentuale, nu a generat o catastrofă, ci, dimpotrivă, începe să producă efectele pozitive anticipate”, a declarat premierul într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Parlamentului, după întâlnirea cu finanţatorii internaţionali. Măsurile care au rămas în discuţie, a adăugat el, sunt de ordin structural, cu impact economic şi social important.
Una dintre acestea se referă la continuarea agendei de liberalizare a preţurilor la gaze. „În ceea ce priveşte toţi consumatorii industriali şi non casnici, România, de la 1 ianuarie, deja nu mai are o piaţă reglementată. Au rămas în piaţa reglementată consumatorii casnici – gospodării şi CET-urile. Solicitarea delegaţiei CE, FMI, Băncii Mondiale se referea la o creştere de la 1 aprilie destul de abruptă, de la 53 la 62 lei pe MWh, pe care o considerăm ca nesustenabilă”, a arătat şeful Executivului.
Al doilea punct asupra căruia părţile „nu s-au înţeles” se referă la viitorul industriei producătoare de energie pe bază de cărbune, Guvernul nefiind de acord cu „restructurări masive şi radicale” la Complexul Energetic Hunedoara şi Complexul Energetic Oltenia.
„Am spus foarte clar că suntem de acord cu măsuri de eficientizare, dar nu vom accepta măsuri prin care acest sector esenţial pentru siguranţa noastră energetică, pentru siguranţa sistemului energetic şi pentru dezvoltarea economică şi socială a unor regiuni, măsuri care să ducă pe termen mediu şi lung la dispariţia acestei industrii”, a argumentat Victor Ponta.
Premierul a menţionat că acordul României cu partenerii financiari internaţionali încetează în luna septembrie a acestui an. „Important este ca, până atunci, să vedem cât am realizat din ce ne-am propus. În acelaşi timp, am luat şi măsuri pe care, iniţial, partenerii noştri nu le-au agreat, cum a fost reducerea TVA la pâine, reducerea CAS. Nu au fost de acord, am făcut-o şi s-a întâmplat bine”, adăugat Victor Ponta.
Important să se finalizeze acordul
Într-o altă conferinţă de presă, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, a declarat că negocierile se vor încheia luni, dar în acest moment, pentru România, cel mai important este să se finalizeze actualul acord. „Astăzi (n.r. – luni) au loc ultimele runde de negocieri şi trebuie să aşteptăm până diseară sau mâine (n.r. – marţi), pentru că atât ei, cât şi noi vom face comunicările”, a explicat guvernatorul BNR în cadrul conferinţei de prezentare a Raportului trimestrial asupra inflaţiei.
Întrebat dacă pentru România ar fi oportună încheierea unui nou acord, Mugur Isărescu a spus că „acum, cel mai important este să îl încheiem pe acesta”.
Discuţiile cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional urmau să continue la BNR, însă în cadrul consultărilor pe Articolul IV. Şeful Băncii Centrale a subliniat că la Banca Naţională actuala rundă de negocieri s-a derulat fără probleme. „Am avut şi vreo două probleme mai spinoase, dar am găsit calea de mijloc. Nu am văzut riscuri”, a adăugat Isărescu, conform Agerpres.
Cu toate acestea, în cadrul Raportului trimestrial asupra inflaţiei, conducerea Băncii Centrale a cuprins, la capitolul riscuri de creştere a inflaţiei, „incertitudini privind implementarea fermă şi consecventă a setului de reforme structurale şi de măsuri convenite cu instituţiile internaţionale (UE, FMI şi BM).
