Compania canadiană Gabriel Resources, ce vrea să dezvolte proiectul minier de la Roşia Montană, a solicitat arbitrajul Centrului Internaţional de Soluţionare a Disputelor Relative la Investiţii (ICSID) împotriva Romaniei, se arată într-un comunicat de presă al companiei. Aceasta este prima acţiune concretă pe care compania o face pentru susţinerea propriilor interese după ce premierul Victor Ponta s-a văzut nevoit să abandoneze proiectul de lege dedicat acestui proiect.
Gabriel Resources, ce deţine 80,69% din acţiunile companiei Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), restul aparţinând în special statului român, susţine că proiectul minier din Apuseni este una dintre cele mai importante investiţii străine din România şi rămâne fermă în decizia sa de a continua acest proiect. Mai mult, construcţia minei s-ar face cu ajutorul celor mai noi tehnologii, ceea ce ar conduce la beneficii extinse, inclusiv pentru protecţia mediului şi pentru moştenirea culturală.
“România a blocat şi a împiedicat punerea în aplicare a proiectului, fără un proces echitabil şi fără compensaţie, privând compania de întreaga sa investiţie”, se arată în comunicat. Potrivit documentului, România a supus RMGC la un tratament care încalcă obligaţiile ce decurg din tratatul bilateral privind investiţiile, cauzând pierderi semnificative companiei.
Gabriel Resources arată că procedurile de arbitraj au fost demarate după ce compania a notificat în scris, în 20 ianuarie 2015, această problemă Preşedinţiei, primului ministru şi Guvernului. Prin această notificare, autorităţile române au fost invitate să se implice în mod oficial pentru soluţionarea pe cale amiabilă a situaţiei. “În ciuda scrisorilor suplimentare trimise de companie, în aprilie şi mai 2015, privind cereri de consultare, autorităţile române nu au răspuns la niciuna dintre corespondenţe”, se arată în comunicat.
Deschidere pentru dialog
Compania canadiană susţine că, în continuare, caută să ajungă la un acord la nivel înalt cu autorităţile române pentru a soluţiona disputa. Cu toate acestea, Gabriel Resources este decis să-şi protejeze drepturile şi interesele în România şi, în absenţa dorinţei autorităţilor române de a intra în dialog, compania a decis să recurgă la justiţie printr-o cerere de arbitraj şi a angajat firma White & Case LLP pentru a o reprezenta în acest dosar.
“Compania crede în continuare că este în interesul tuturor acţionarilor în acest proiect, în special al statului român, dacă s-ar autoriza şi dezvolta acest proiect, iar Gabriel este în continuare dispus să discute cu Preşedintele României şi Guvernul pentru a atinge acest obiectiv”, a declarat preşedintele director general de la Gabriel Resources, Jonathan Henry.
Probleme vechi
Proiectul minier de la Roşia Montană a generat vii dispute în spaţiul public din cauza amplorii sale din toate punctele de vedere. Mina de aur preconizată a se dezvolta în Apuseni ar fi trebuit să devină cea mai mare din Europa, cu posibilitatea de a se extrage 314 tone de aur şi 1480 tone de argint, dar presupune strămutarea mai multor mii de oameni, biserici şi cimitire, plus folosirea unor cantităţi uriaşe de cianuri în procesul de extragere a aurului. Proiectul minier s-a împiedicat atunci când a trebuit să obţină avizul de mediu. În cele din urmă, procedurile de avizare au fost suspendate în 2006, când Ministerul Mediului a anunţat că este “în imposibilitatea” de a continua analiza proiectului din cauza lipsei documentelor de la alte autorităţi, precum planul de urbanis.
Problema Roşia Montană a fost reactivată în 2013, când Victor Ponta, în calitate de premier, a promovat un proiect de lege prin care ar fi trebuit să se dea drumul la controversatul proiect, după ce, cu un an înainte, l-a condamnat. În urma reacţiei publice extrem de virulente, premierul a ajuns să declare că a fost nevoit să promoveze proiectul de lege, că cert statul român va plăti despăgubiri companiei pentru pierderile suferite, dar că, în calitate de parlamentar nu va vota propria lege.
De altfel, şi Gabriel Resources a ameninţat încă din luna septembrie 2013 că va da în judecată guvernul român şi că va cere despăgubiri de până la patru miliarde de dolari, din cauza “multiplelor încălcări ale tratatelor de investiţii”.
În cele din urmă, legea a căzut în Parlament, în urma analizei pe care a făcut-o o comisie specială.
Între timp, România trece printr-o situaţie extrem de delicată în urma unui proces pierdut la ICSID. O companie cu acţionari cetăţeni suedezi, condusă de fraţii Micula, a dat în judecată statul pentru nerespectarea tratatului bilateral privind protecţia investiţiilor, proces pe care l-a câştigat, astfel că statul român este obligat să plătească 250 milioane de dolari. Problema este extrem de controversată, având în vedere că Uniunea Europeană a somat România să nu dea aceşti bani, pentru că ar fi ajutor de stat ilegal.
