Distribuitorii de gaze naturale au cerut majorarea preţurilor cu 25%, pentru acoperirea costurilor nerecunoscute anii anteriori, a declarat preşedintele Comisiei de Industrie şi Servicii din Camera Deputaţilor, Iulian Iancu (foto), în cadrul unui seminar organizat de grupul de presă Mediauno.
“Marii distribuitori şi furnizori de gaze naturale (n.r. – cei mai mari sunt E.On din Germania şi GDF – Suez din Franţa, care au preluat fostele Distrigaz Nord, respectiv Sud) cer majorarea preţului final al gazelor naturale cu 25%. Totuşi, ştiind că nu se poate acorda o asemenea creştere deodată, au propus majorarea în trei trepte, până în luna septembrie”, a spus deputatul PSD Iulian Iancu.
Prima creştere cerută de furnizori, de 5%, ar urma să fie aplicată la 1 aprilie, a doua, de 9%, la 1 iulie, iar cea de-a treia, de 7%, la 1 septembrie.
La începutul lunii martie, Ministerul Economiei a anunţat că preţul gazelor naturale plătit de populaţie nu ar trebui să crească, nici în această perioadă, nici în viitor, neexistând motive pentru o astfel de evoluţie. Furnizorii de gaze au cerut ANRE de mai multe ori în ultimii ani majorarea tarifelor, motivând că vând în pierdere şi nu îşi mai pot acoperi costurile, ceea ce i-ar putea determina să întrerupă alimentarea cu gaze a consumatorilor şi să reducă investiţiile.
Pe de altă parte, preşedintele Comisiei de industrii a afirmat, la seminarul pe tema listării companiilor energetice la bursă, că este nevoie de protecţia consumatorilor vulnerabili şi, pe de altă parte, a criticat listarea companiilor pe piaţa de capital în condiţiile actuale, afirmând că „piaţa este jos”.
Reamintim, Ministerul Economiei a propus vânzarea unor pachete minoritare de acţiuni la mai multe companii energetice, printre care Petrom, Transelectrica, Transgaz şi Romgaz.
“De ce vrem să listăm 15% din Romgaz, de exemplu? Pentru dezvoltarea pieţei de capital, pentru a întări bursa, pentru privatizare, pentru că aşa apare în acordul cu FMI şi Banca Mondială? Avem alte prioităţi, nu să vindem cele mai mari companii, când piaţa e cum e!”, a spus Iulian Iancu.
Reamintim, în ultimii doi ani, România a avut creşteri economice negative, cu repercursiuni directe asupra evoluţiilor bursiere. În privinţa vânzării acţiunilor unor companii energetice pe bursă, banii obţinuţi vor fi direcţionaţi pentru finanţarea deficitului bugetar, în special pentru plata salariilor bugetarilor şi a pensiilor.
“Romgaz, de exemplu, nu are nevoie de finaţare pe bursă, având în vedere că este între primele 10 companii europene din domeniu în privinţa profitului. O soluţie pentru continuarea investiţiilor companiilor energetice o reprezintă parteneriatul public – privat. Nu cred că vreo companie ar refuza un parteneriat cu Romgaz pentru construirea unui depozit subterna de gaze, de exmplu! Dacă vindem acţiuni, ce se va întâmpla? În ultimii 12 ani, după ce am divizat Conel (n.r. – compania care deţinea toate distribuţiile şi transportul de energie, precum şi termocentralele, hidrocentralele şi centrala de la Cernavodă) şi Romgaz (n.r. – compania care deţinea toată producţia, trasportul şi distribuţia de gaze naturale), pentru că aşa ne-au cerut instituţiile internaţionale, să descentralizăm, acum, prin al treilea pachet legislativ al Uniunii Europene în domeniul energiei şi gazelor ni se spune că o companie din energie sau gaze poate rămâne într-o formulă integrată, doar cu contabilitate separată. Şi, după ce am vândut monopoluri naturale, cum sunt distribuţiile, preţurile au tot crescut, iar acum aceste companii spun că nu au bani să reabiliteze reţelele (n.r. – ceea ce măreşte riscul unor explozii la conductele de gaze, de exemplu). În plus, câte companii româneşti reuşesc să livreze către Petrom, E.On, GDF – Suez bunurile pe care le produc? Opinia mea este că, decât să vindem din acţiunile pe care le deţinem la companiile energetice, mai bine facem parteneriate public – private în anumite proiecte. În privinţa consumatorilor vulnerabili, cred că aceştia ar putea fi definiţi ca fiind cei care au un cosum mediu lunar de 700 mc”, a mai spus Iulian Iancu.
Statul va rămâne cu 51% din Transgaz şi Transelectrica
Victor Cazana, directorul Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI) din cadrul Ministerului Economiei, a declarat că, în acest an, statul va vinde câte 15% din acţiunile pe care deţine la Transgaz şi Transelectrica, precum şi 9,8% din acţiunile Petrom. Anul viitor se vor vinde 15% din acţiunile Romgaz. “În prezent, la Petrom, statul român deţine circa 20% din acţiuni. 8% din acţiuni vor fi păstrate pentru salariaţii companiei, care au dreptul la acestea”, a mai spus Cazana.
La rândul lor, reprezentanţii Transgaz, directorul general Stelian Gal şi directorul general adjunct Răzvan Purdilă au prezentat situaţia companiei. “Transelectrica trebuie să realizeze foarte multe investiţii, de la interconectări cu sistemele energetice ale ţărilor vecine, la preluarea în sistemul naţional a energiei produse din surse regenerabile. Banii obţinuţi din vânzarea acţiunilor statului merg la buget. De aceea, am propus ca, în paralel cu această ofertă primară de acţiuni, să aibă loc şi o ofertă secundară (n.r. – o majorare de capital) de circa 10 – 12%. Prin această finanţare de pe bursă, Transelectrica ar putea avea bani de investiţii. Statul român ar rămâne cu aproximativ 52% din acţiunile Transelectrica”, a spus Stelian Gal.
La rândul său, Elisabeta Ghidiu, directorul Direcţiei Strategie din cadrul Transgaz, a declarat că, în urmă cu câteva săptămâni, a cerut OPSPI să se poată face şi o majorare de capital o dată cu vânzarea acţiunilor companiei pe bursă. “Transgaz are nevoie de bani pentru investiţii. În plus, dacă cele două operaţiuni au loc în paralel (n.r. – vânzarea de acţiuni şi majorarea de capital) costurile companiei cu acestea ar fi mai mici. Statul ar rămâne cu 51% din acţiunile Transgaz”, a mai spus Elisabeta Ghidiu.
