Cultura şi creaţia reprezintă 1,3 milioane de locuri de muncă în Franţa, adică dublu faţă de numărul angajaţilor în industria auto, arată un studiu, care scoate în evidenţă ponderea economică a unui sector îngrijorat de consecinţele atentatelor de la Paris, informează AFP, preluată de Agerpres. Pe de altă parte, şomajul a avut, în octombrie 2015, cea mai mare creştere lunară de după 2013.
Societăţile şi instituţiile din sectoarele muzicii, cinematografiei, teatrului sau presei şi jocurilor video au înregistra,t între 2011 şi 2013, o creştere de 1,2%, superioară celei de 0,9% înregistrată în aceeaşi perioadă de restul economiei franceze, arată cea de-a doua ediţie a unui studiu realizat de firma de consultanţă EY şi France Créative, o organizaţie care reuneşte actorii din sectorul cultural.
Cele 10 sectoare analizate (arte vizuale, muzică spectacole, cinema, televiziune, radio, jocuri video, carte, presă, creaţie publicitară) au reprezentat, în 2013, “venituri de 83,6 miliarde de euro şi 1,3 milioane de locuri de muncă, adică dublu faţă de numărul locurilor de muncă legate de producţia auto”, susţine studiul. În plus, aproape jumătate (47%) dintre locurile de muncă legate de cultură şi creaţie sunt ocupate de persoane cu o vârstă mai mică de 40 de ani, o cifră superioară mediei naţionale (44%). De asemenea, exporturile de bunuri culturale franceze sunt estimate la 2,7 miliarde de euro, cele mai bune performanţe fiind înregistrate de jocurile video, carte şi presă.
“Muzica, cinema-ul, literatura, artele grafice constituie un adevărat “soft power” francez, pentru exporturile şi influenţa noastră”, a precizat premierul Manuel Valls.
“Este un sector determinant pentru economie, însă este un sector fragil”, a subliniat, la rândul său, Jean-Noël Tronc, director general al Societăţii autorilor (Sacem), care a tras un semnal de alarmă asupra posibilelor consecinţe economice ale atentatelor de la 13 noiembrie, care au produs o scădere a vânzărilor de bilete în lumea spectacolelor şi o creştere a cheltuielilor pentru a securiza sălile.
În cel mai grav scenariu, adică al unei scăderi de durată a gradului de frecventare, “mai multe zeci de mii de locuri de muncă ar putea fi în pericol”, estimează Marc Lhermitte, de la firma de consultanţă EY. Potrivit acestui expert, numai o scădere cu 20% a gradului de frecventare a sălilor şi a vânzărilor de bilete timp de un an ar putea avea un impact asupra a 20.000 până la 30.000 de locuri de muncă.
Creşte şomajul
Pe de altă parte, după o netă diminuare în septembrie, şomajul în Franţa a cunoscut, în octombrie, cea mai mare creştere lunară după 2013, spulberând speranţele Guvernului socialist într-o ameliorare în domeniu cu zece zile înainte de alegerile regionale.
În octombrie au existat cu 42.000 mai mulţi solicitanţi de locuri de muncă decât în septembrie, faţă de un total de 3,59 milioane (+1,2%), a anunţat Ministerul Muncii francez.
“Aceste cifre nu sunt satisfăcătoare”, a comentat, într-un comunicat, ministrul Muncii, Myriam El Khomri, care a nuanţat: “Ele trebuie interpretate cu prudenţă, pentru că rezultatele din ultimele luni cunosc variaţii puternice”.
În septembrie, numărul persoanelor înscrise pentru obţinerea unui loc de muncă cunoscuse, de fapt, un recul net, cu 23.800 de şomeri mai puţini, adică cea mai puternică scădere de la criza financiară mondială de la sfârşitul anului 2007.
“De la începutul anului, creşterea numărului solicitanţilor de locuri de muncă inactivi rămâne inferior celei observate în 2014”, a subliniat ministrul.
În minister se estimează că “tendinţa se îndreaptă spre o stabilizare a numărului şomerilor la sfârşitul anului” şi “se speră că diminuarea se va relua în 2016”.
Preşedintele socialist Francois Hollande, care a promis o reducere “credibilă” a şomajului în anul viitor, şi-a condiţionat candidatura pentru un al doilea mandat de cinci ani în 2017 de reuşita acestui pariu. De la sosirea sa la Preşedinţie, în mai 2012, circa 625.000 de şomeri suplimentari au fost înregistraţi în Franţa.
