Andreea Paul (foto), ambasador al IMM-urilor din România la Comisia Europeană, a condus lucrările primei ediţii a Forumului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (IMM) din România, care s-a desfăşurat în perioada 14 – 16 martie 2012.
“Guvernul se gândeşte la diminuarea poverii administrative şi fiscale pentru întreprinderile mici şi mijlocii, când se va putea”, a spus premierul Mihai-Răzvan Ungureanu, la deschiderea Forumului. El a arătat că măsurile trebuie luate într-un orizont de timp confortabil pentru obiectivele de stabilizare macroeconomică.
“Ce putem noi face, ca Guvern, în sprijinirea dumneavoastră? În primul rând, şi acesta e un lucru pe care Guvernul l-a spus de la început, un mediu de afaceri atractiv, favorabil şi predictibil. Evident că ne gândim, într-un orizont de timp care să fie confortabil atât pentru obiectivele noastre de stabilizare macroeconomică, cât şi pentru dumneavoastră în aşteptare, ne gândim la diminuarea poverii administrative şi fiscale, când se va putea, la stimularea creativităţii şi inovaţiei, toate ducând la un obiectiv pe care îl cultivaţi ca etos al acţiunii dumneavoastră economice – cultivarea adevăratului spirit antreprenorial, care porneşte de jos în sus”, a spus şeful Guvernului.
Pe de altă parte Andreea Paul a amintit că perioada de înfiinţare a unei firme s-a redus la 3 zile. De asemenea, a fost simplificată Legea contabilităţii şi a fost introdusă declaraţia unică. A fost redus numărul de taxe şi tarife de la 491 la începutul anului 2009, la 237 în prezent, ca urmare a comasării sau eliminării acestora. Nu în ultimul rând, a fost lansat portalul One Stop Shop pentru a îmbunătăţi calitatea şi eficienţa furnizării serviciilor publice destinate IMM-urilor.
Peste 1.500 de IMM-uri au beneficiat de sprijin guvernamental prin Programul pentru tinerii debutanţi în afaceri, Programul Start şi Programul Mihail Kogalniceanu, concretizate în finanţări nerambursabile, subvenţii la dobânzi, ajutoare şi garanţii de stat.
Agenţia pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii (AIPPIMM) a anunţat, la jumătatea lunii februarie, că, în 2012, va derula opt programe naţionale destinate IMM-uri, cu un buget total de aproximativ 116 milioane lei (circa 27 milioane euro). Alocarea bugetară este cu 60% mai mare faţă de anul 2011, fapt care se datorează majorării bugetului pentru Programul Kogalniceanu, de la 24 milioane lei în 2011, la 70 milioane lei în 2012. Programul poate veni, în anul 2012, în sprijinul a 12.000 de IMM-uri. Din acest an, trei noi instituţii bancare s-au alăturat Programului, în completarea celor 10 deja existente. Este vorba despre Libra Bank, Piraeus Bank şi BCR.
De asemenea, Programul pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri este operaţional începând cu 15 februarie 2012, cu un buget de 21 milioane lei.
“Provocarea în momentul de faţă în sector ţine de poziţia deficitară a României din perspectiva numărului de firme active: 24 firme la 1.000 locuitori, comparativ cu media europeană de 42 firme la 1.000 locuitori”, a spus Andreea Paul, care este şi consilier al premierului.
Potrivit acesteia, printre problemele cu care se confruntă sectorul IMM din România se află evaziunea fiscală, concurenţa neloială, dar şi birocraţia fiscală.
De asemenea, Andreea Paul a declarat că băncile trebuie convinse să crediteze întreprinderile mici şi mijlocii şi că măsurile prudenţiale la care apelează nu fac altceva decât să fie o piedică în dezvoltarea firmelor.
Apetitul băncilor pentru creditarea IMM-urilor ar putea să scadă începând cu 1 ianuarie 2013, odată cu implementarea acordului de capital Basel III, a declarat preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), Radu Graţian Gheţea, transmite Agerpres. “Începând cu 1 ianuarie 2013 va deveni obligatorie pentru întreg sistemul bancar european aplicarea directivei CRD 4 (n.r.- Capital Requirements Directive) în ceea ce priveşte implementarea acordului de capital Basel III, care este un sistem de reguli pentru băncile comerciale. Întreaga comunitate bancară europeană şi românească a constatat că, prin introducerea acestei acord de capital, care este foarte restrictiv în ceea ce priveşte asumarea de riscuri de către bănci, există pericolul să scadă foarte tare apetitul băncilor pentru creditarea IMM-urilor”, a precizat Gheţea. Acesta a subliniat că, în cadrul acestui acord, se consideră că un credit acordat IMM-urilor trebuie ponderat cu risc 100%, care înseamnă automat atragerea de mai mult capital de la acţionari.
“Noi, comunitatea bancară europeană, dar şi cea din România, suntem îngrijoraţi de această problemă”, a subliniat Gheţea. Potrivit acestuia, ARB s-a adresat atât Parlamentului European, cât şi Comisiei Europene pentru reanalizarea acestui aspect.
Dependenţi de comerţul exterior
Dependenţa economiei româneşti de exporturi, pe de o parte, şi depedenţa consumului de importuri, pe de alta, a creat o serie de dezechilibre macroeconomice importante, a declarat Gabriel Mihuţ, director general în cadrul Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB).
“În acest moment, economia mondială se află în plin proces de reaşezare, proces generator deopotrivă de oportunităţi de afaceri, dar şi de dificultăţi. În zona emergentă, inclusiv în România, dificultăţile generate de criza economică globală au fost amplificate din cauza dezechilibrelor macroeconomice preexistente. Se ştie că România este dependentă de exporturi, iar consumul este dependent de importuri, ceea ce creează un dezechilibru macroeconomic important”, a afirmat Mihuţ.
“În ultimii ani, Camera de Comerţ Bucureşti a susţinut firmele româneşti să-şi dezvolte afacerile pe terţe pieţe din Balcani, Orientul Mijlociu, Asia Centrală şi de Sud-Est, Africa de Nord, America Latină, fără a neglija spaţiul comunitar. Camera de Comerţ va deschide. în 2012, două noi reprezentanţe în Beijing, China, şi în Macedonia”, a spus Mihuţ.
