Bogdan IVAN
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat că, pentru perioada post-plafonare a prețului la gazele naturale, a găsit o formulă hibridă pentru consumatorul final, astfel încât prețul gazelor să nu crească. La 31 martie 2026 expiră schema de plafonare-compensare a facturilor la gaze, după ce, la 1 iulie 2025 a fost eliminată cea privind energia electrică. Premierul Ilie Bolojan a anunțat, recent, că prețul gazelor naturale va fi „administrat” (fixat/reglementat, nu doar plafonat) pentru consumatorii casnici și termocentralele care livrează agentul termic pentru populație, pe tot lanțul, de la producător, la distribuitor, până la 31 martie 2027.
”O să o explic cât de simplu posibil pot. În momentul de față, pentru a ne asigura că nu avem o explozie a prețurilor, în contextul în care, în mod normal, nu aveam de ce să avem un preț mai mare după data de 31 martie, totuși, au apărut oferte în piață la marii furnizori și cu 18-20% mai mari decât cele de astăzi”, a declarat Bogdan Ivan la Digi24.
Acesta a susținut că prețul final la gaze nu va depăși 0,31 lei pe kW, cât este acum, iar dacă va depăși, va plăti statul.
”Din acest motiv am găsit o formulă, oarecum hibridă, în care plafonăm prețul la producător la o cotă mai mică decât astăzi și, doi, avem un plafon maxim pentru tariful reglementat la transportatorul de gaze și la distribuitorul de gaze și la furnizor. În această formulă ne asigurăm că, indiferent, pe această plajă, cât de sus vor merge, dacă ar fi să vorbim că tot vor merge la prețul maxim, el nu va depăși prețul final astăzi plafonat de 0,31 lei pe kW, 310 lei pe MW. Și asta este plafonul de stat. Iar dacă vine un preț mai mare decât 0,31, diferența o plătește tot statul român. În această formă, îi stimulăm pe furnizori, pe distribuitori să-și optimizeze cheltuielile și, astfel, să scadă în acea marjă care este reglementată, și astfel scadă costurile”, a mai spus ministrul Energiei.
El a mai afirmat că România a plătit, în ultimii patru ani, 6 miliarde de euro, adică circa 30 de miliarde de lei, pentru plafonarea prețurilor la energie electrică și gaze naturale. ”Aproximativ jumătate din deficitul anual în 2026”, spune ministrul. ”Statul român a plătit acestui întreg lanț (n.r. – producători, furnizori, consumatori) miliarde de euro în câțiva ani de zile pentru a suporta diferențe. 6 miliarde de euro, 30 de miliarde de lei. Din banii tot ai românilor, la energie plus gaze. În ultimii patru ani – 6 miliarde de euro. Aproximativ jumătate din deficitul anual în 2026”, a declarat Ivan.
Potrivit ministrului Energiei, de la 1 aprilie, statul român îi va pune pe producătorii și furnizorii de gaze să își optimizeze cheltuielile cu tarifele.
Potrivit ministrului Energiei, de la 1 aprilie, statul român îi va pune pe producătorii şi furnizorii de gaze să îşi optimizeze cheltuielile cu tarifele. ”Statul român nu va mai plăti diferenţa şi îi pune pe producători şi transportatori, tot lanţul, să-şi optimizeze cheltuielile la tarife reglementate maximale, în care au o plajă de negociere, au o plajă de flexibilitate, să utilizeze pentru a livra un gaz mai ieftin. Iar în această formă, ei vor veni cu oferte mai competitive, automat. Că având lichiditate la o piaţă de anul viitor, avem toate premisele ca preţul să fie unul cât mai redus şi apropiat de un preţ corect. Iar în acestă formulă, evităm scenariul pe care l-am avut anul trecut, în care milioane de români s-au trezit cu facturi dublate sau chiar triplate la energie electrică. Pe mine mă interesează, având deja de şase luni de zile acest portofoliu în gestiune, cum la gaze nu ajungem să repetăm aceeaşi greşeală care a fost făcută la energie”, a afirmat Bogdan Ivan.
Acesta a explicat că scăderea preţului la gaze este adusă de concurenţă: ”Eu mă gândesc că o să vină cu o ofertă extrem de competitivă pentru consumatorii casnici cei de la Romgaz. E o piaţă liberă şi concurentă, tocmai ăsta este şi spiritul. Concurenţa e cea care duce la scăderea preţului. Concret, cei de la Romgaz o să intre cu o ofertare undeva în luna martie. Acum sunt în procedură de angajare a acelor oameni care se ocupă exclusiv de segmentul de furnizare. Urmează să le fie aprobat un memorandum în Guvernul României ca să poată să facă acele angajări. Au achiziţionat deja softuri, au toate licenţele. Important e următorul lucru: odată intraţi în piaţă, pe modelul Hidroelectrica, vor fi cei care vor veni cu o optimizare foarte mare a costurilor şi atunci cu oferte foarte bune”.
Potrivit lui Bogdan Ivan, Hidroelectrica şi-a dublat, în trei ani, cotaţia bursieră:
”Pot să vă spun că Hidroelectrica a ajuns, datorită acoperirii în cote cât mai mari de piaţă a investiţiilor făcute, aproape să-şi dubleze în trei ani de zile cotaţia busieră. Este evident că statul român astăzi încasează 90% din profituri aferente cotei de participaţie a statului la Hidroelectrica, adică 90% dintre acţiuni. Vorbim despre sume care în ansamblu pe toate companiile de energie depăşesc jumătate de miliard de euro, care intră în fondurile Ministerului de Finanţe”, a spus ministrul Energiei.
Decizia finală privind acordarea tichetelor pentru mineri aparține premierului
În ceea ce privește nemulțumirile minerilor și energeticienilor din cadrul Complexului Energetic Oltenia, ministrul Ivan a afirmat că decizia finală privind acordarea tichetelor aparține premierului. ”Ca ministru social-democrat al Energiei, eu am făcut toate procedurile ca drepturile oamenilor să fie acordate”, a susţinut Bogdan Ivan.
Acesta a transmis: “La începutul acestei săptămâni, am promovat Memorandumul prin care angajații de la CE Oltenia vor primi banii pentru tichetele de masă. Mi-am asumat această poziție și o susțin prin decizii, documente, dar și public, fără echivoc. Din punctul de vedere al Ministerului Energiei, Memorandumul trebuia deja aprobat în ședința Guvernului României. Am spus foarte clar, atât în ședințele de Guvern, cât și în discuțiile cu angajații CE Oltenia, că drepturile oamenilor nu pot fi negociate. Iar CE Oltenia și România nu depind de 700 de lei/lună/angajat la muncitorii care duc o muncă grea în condiții foarte grele! Pentru a fi credibil, statul român trebuie să fie primul care dă semnalul de corectitudine și predictibilitate față de proprii angajați. Soluțiile pot fi echilibrate și corecte doar atunci când sunt construite prin dialog real, nu prin măsuri luate în grabă. Tensiunile pot fi prevenite prin transparență și responsabilitate. În același timp, prin demersurile mele la nivel european, am renegociat calendarul de închidere a capacităților pe cărbune și am blocat închiderea lor la 31 decembrie 2025. Mai mult, în lipsa acestei renegocieri, România risca să piardă aproximativ 1,8 miliarde de euro din PNRR. În momentul de față, decizia finală aparține premierului. Eu, ca ministru social-democrat al Energiei, am făcut toate procedurile ca drepturile oamenilor să fie acordate. Voi continua întotdeauna să susțin deschis soluții care protejează oamenii și păstrează funcționalitatea Sistemului Energetic Național”, a spus Bogdan Ivan.
