Firmele din energie au fost foarte interesate să primească bani europeni prin Fondul de modernizare, iar ministerul de resort a primit peste 700 de cereri, după ce a prelungit perioada de înscriere, a declarat Niculae Havrileţ, secretar de stat în Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, care a participat la conferinţa online „Petrolul în Noua Economie”, organizată de România Durabilă şi EM360.
„Fondul de modernizare a fost luat cu asalt. Practic, s-au blocat căsuţele de e-mail prin care ministerul a preluat aceste propuneri de proiecte şi, la cererea specială a organizaţiei PATRES, care promovează sectorul energiei regenerabile, am prelungit cu câteva zile şi am primit peste 700 de proiecte, de toate felurile”, a spus oficialul ministerial.
Ca număr de proiecte, cele mai multe sunt fotovoltaice, dar ca valoare cele mai importante vizează trecerea producţiei de energie electrică de pe cărbune pe gaze, unde este vorba de centrale cu capacităţi mari, a menţionat el.
„Axa prioritară este cea a regenerabilelor. 70% din Fondul de modernizare se va duce la producţia de energie din surse regenerabile. Cererile de finanţare au vizat valori între 100.000 de euro şi 500 de milioane de euro. Majoritatea a solicitat finanţare de 100%. Au venit şi operatorii de reţele cu proiecte importante, au venit investitori noi, foarte multe proiecte, foarte mare interesul, dar nu cred că toate se vor aproba”, a continuat Havrileţ.
Potrivit acestuia, o parte dintre ele vor fi finanţate şi din celelalte fonduri din cadrul politicilor de decarbonare.
„Aici mă refer şi la Fondul Naţional de Redresare Economică, care dă o importanţă deosebită restructurării societăţilor de energie termică. Cred că este prima dată când fonduri UE de o asemenea anvergură sunt direcţionate către rezolvarea problemelor legate de încălzirea urbană. Este o oportunitate de modernizare pentru sistemele din marile oraşe, în baza noilor tehnologii, dacă se poate cu aportul regenerabilelor”, a precizat oficialul, amintind că, recent, Comisia Europeană a aprobat un ajutor de stat de 150 de milioane de euro pentru sistemele de centralizare care utilizează sursele regenerabile.
Reamintim, în septembrie, Dan Drăgan, secretar de stat în Ministerul Energiei, afirma că, pentru mecanismul 10d, Fondul de Modernizare, „ne aşteptăm la aproximativ 6,7 miliarde de euro pentru perioada până la 2030. După cum ştiţi, fondurile provin din vânzarea certificatelor de CO2 de către Comisie şi vor fi alocate celor 10 ţări membre pe baza proiectelor înaintate către Banca Europeană de Investiţii, care va asigura din punct de vedere economic şi al fiabilităţii aceste proiecte înaintate de statele membre”.
România își sabotează singură dezvoltarea sectorului energetic
România îşi sabotează singură dezvoltarea sectorului energetic printr-un hăţiş de legi care se bat cap în cap, iar singura soluţie este o nouă Lege a energiei şi una a gazelor, care să preia experienţele altor ţări, a mai spus Niculae Havrileţ.
„Elementul de bază care trebuie luat în calcul şi eliminat este instabilitatea legislativă. Se spune că un singur lucru este stabil în România: instabilitatea legislativă”, a afirmat secretarul de stat.
Havrileţ a arătat că a trecut în revistă modificările la Legea 123/2012, legea-cadru a energiei electrice şi a gazelor naturale, şi a rezultat că, în opt ani, respectivul act normativ a fost schimbat de 12 ori prin alte legi şi ordonanţe.
„De 12 ori. Legislaţia secundară este şi ea obiectul schimbărilor repetate, chiar multiple într-un singur an. De exemplu, un regulament care vizează consumatorii casnici, care, în general, sunt vulnerabili, a fost schimbat de 11 ori într-un an. Deci nu mai putem vorbi de stabilitate, care să ducă mai departe la simplificarea proceselor, la eliminarea birocraţiei şi la eliminarea timpilor morţi. Noi, practic, ne sabotăm creşterea, dezvoltarea sectorului energetic, prin acest hăţiş de legi, care multe dintre ele se bat cap în cap”, a continuat oficialul ministerial.
Soluţia este o nouă Lege a energiei electrice şi una a gazelor naturale, simplificate pe cât posibil, cu preluarea celor mai bune experienţe din ţările avansate, consideră el.
„Energia este inima oricărei activităţi economice. Pentru a avea energie ieftină, trebuie să încurajăm producătorii de energie, într-un cadrul stabil”, a conchis Havrileţ.
Suprataxare la un preț mai mare al gazelor
Nivelul de preţ al gazelor în funcţie de care producătorii vor fi suprataxaţi va creşte, prin noua Lege offshore, întrucât investitorii care vin acum în Marea Neagră au riscuri mai mari, a anunțat Niculae Havrileţ.
„Au mai fost discuţii cu privire la suprataxare, care s-au rezolvat, în sensul că e normal să fie suprataxaţi producătorii în momentul în care piaţa este volatilă şi ei obţin venituri pe aripile vântului, aşa-numitul windfall profit”, a spus Havrileţ.
Oficialul ministerial a dat drept exemplu perioada din anul 2011, când gazele de import au fost 600 de dolari pe mia de metri cubi, faţă de 150 de dolari gazele de producţie internă.
„În cazul în care există aceste creşteri fenomenale de pe o zi pe alta, şi în alte state există un principiu de suprataxare. Dar nu putem pleca de la preţul pe care l-am avut la data începerii perioadei de dereglementare, un preţ specific producătorilor de gaze maturi, cu mare parte din investiţii recuperate, amortizate. Nu putem impune acel preţ foarte mic ca perioadă de început a suprataxării unui investitor nou, cu un grad de risc uriaş, faţă de un producător din zona onshore. Ştim foarte bine ce probleme sunt în zona maritimă”, a continuat Havrileţ.
El şi-a exprimat speranţa că noul Parlament va fi mai dedicat investiţiilor mari, dar a subliniat necesitatea unui acord comun.
„Să zicem să introducem anumite prevederi. Cine poate să dea siguranţă că ea nu va fi schimbată într-o anumită perioadă de timp? Vine o altă filozofie politică, iar condiţiile din acel moment o pot schimba, de-asta se doreşte ca legea să fie luată în consens larg, pentru ca oricine să vină să nu schimbe”, a mai spus reprezentantul Guvernului.
Întrebat care au fost propunerile Ministerului Finanţelor, Havrileţ a răspuns că, deocamdată, discuţiile pe tema noii Legi offshore se poartă doar între Ministerul Energiei şi investitori.
„Nu avem propuneri de la Ministerul de Finanţe, pentru că suntem într-o fază de discuţii între minister (Ministerul Energiei – n.r.), ca iniţiator al modificării Legii offshore, şi principalii reprezentanţi ai investitorilor, mă refer la acele câteva ONG-uri foarte active, care asigură o dezbatere foarte aplicată cu ministerul. După ce vom avea un draft final, acesta va circula la celelalte ministere şi vom vedea părerea lor”, a conchis Havrileţ.
România nu va avea nici anul viitor o situaţie uşoară
România nu va avea nici anul viitor o situaţie uşoară din punct de vedere fiscal-bugetar, însă Guvernul nu intenţionează să crească taxele sau să impună unele noi, soluţia fiind creşterea gradului de colectare, a declarat Sebastian Burduja, secretar de stat în Ministerul Finanţelor. El a participat, de asemenea, la conferinţa online „Petrolul în Noua Economie”, organizată de România Durabilă şi EM360.
Burduja s-a referit la întârzierea investiţiilor în zăcămintele de gaze din Marea Neagră şi la faptul că unele companii se retrag din România, ca urmare a lipsei de predictibilitate a legislaţiei.
„România are acum şansa să se aşeze, să avem patru ani de stabilitate, de construcţie, pentru că altfel nu se pot face astfel de investiţii. Din punctul de vedere al cadrului fiscal din România, vă confirm ceea ce au spus şi premierul, şi ministrul de Finanţe: nu vizăm noi taxe şi impozite anul viitor, ci un cadru prietenos cu mediul de business şi predictibil, stabil”, a precizat oficialul ministerial.
Acesta consideră că este cel mai bun moment pentru un consens între toţi factorii implicaţi.
„Este cel mai bun moment şi este vital să se ajungă la un consens tehnic, la soluţii comune, dincolo de subiectele electorale şi de o agravare a discursului public, inclusiv prin exploatarea unor evenimente nefericite. Chiar e momentul să ne aşezăm cu toţii la masă şi fac un apel către toţi colegii inclusiv din mediul privat şi societatea civilă”, a continuat Burduja.
El a precizat că nici anul viitor situaţia României nu va fi cea mai bună.
„În mod evident, România nu va avea nici anul viitor o situaţie uşoară din punctul de vedere al situaţiei fiscal-bugetare. Şi pe acest an ne chinuim să păstrăm deficitul într-o marjă rezonabilă, să nu avem probleme cu agenţiile de rating, cu investitorii internaţionali. Anul viitor avem nevoie de soluţii pe zona de colectare. Dacă ne propunem un sistem stabil de taxe şi impozite, unde nu le creştem, trebuie să ne gândim la creşterea bazei”, a mai spus secretarul de stat.
În opinia sa, soluţia stă în creşterea nivelului de colectare a taxelor.
Ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, a anunţat, recent, că necesarul de finanţare pentru anul acesta este de 138 miliarde de lei, din care 50 de miliarde de lei reprezintă împrumuturi din trecut.
După primele nouă luni din 2020, deficitul bugetar este de 6,36% din PIB, în condiţiile în care ţinta pentru întregul an este de 8,6% din PIB. Potrivit celor mai recente estimări ale Comisiei Europene, deficitul guvernamental al României este preconizat să crească până la 10,3% din PIB în 2020 şi să ajungă la 11,3% din PIB în 2021.
