Execuţia bugetului general consolidat s-a încheiat cu un excedent de 0,06% din Produsul intern brut (PIB), la 30 septembrie 2014, ceea ce indică o situaţie favorabilă din perspectiva încadrării în ţinta de deficit pe ansamblul anului 2014, de 2,2% din PIB, potrivit unui comunicat al Ministerului Finanţelor Publice (MFP). Altfel spus, ”să vedeţi distracţie” în lunile octombrie şi noiembrie! Cheltuieli peste cheltuieli, pomeni peste pomeni, că doar e campanie electorală! Cum PIB-ul este estimat de Comisia Naţională de prognoză la 662,3 miliarde lei, la 9 luni există un excedent de 0,6% din PIB (adică aproape 4 miliarde de lei), iar deficitul pe întreg anul poate ajunge la 2,2% din PIB (adică 14,5 miliarde de lei), înseamnă că guvernanţii „au la dispoziţie” circa 18,5 miliarde de lei de cheltuit în ultimele trei luni ale anului! Aproape sigur, cea mai mare parte a sumei va fi cheltuită în numai două luni, octombrie şi noiembrie!
„Rezultatul înregistrat (n.r. – la 9 luni) indică o situaţie favorabilă din perspectiva încadrării în ţinta de deficit pe ansamblul anului 2014, de 2,2% din PIB, fiind influenţat de încasarea veniturilor din certificatele pentru emisii de gaze cu efect de seră emise de Ministerul Economiei, în suma de 452 milioane lei, precum şi tranşa a doua din impozitul pe construcţii, în sumă de 693,7 milioane lei”, se arată în comunicatul MFP.
Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 155,4 miliarde lei, reprezentând 23,5% din PIB, au fost cu 5,5% mai mari în termeni nominali faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. S-au înregistrat creşteri faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent la încasările din contribuţiile de asigurări sociale (+2,67 miliarde lei), accize (+1,768 miliarde lei), impozite şi taxe pe proprietate (+1,717 miliarde lei), impozitul pe profit (+1,062 miliarde lei), TVA (+290 milioane lei).
Potrivit MFP, veniturile din taxe pe utilizarea bunurilor s-au redus cu 44%, ca urmare a încasării în anul precedent a taxelor de licenţă pentru acordarea drepturilor de utilizare a frecvenţelor radio în suma de două miliarde de lei.
La nivelul administraţiilor locale s-au înregistrat, de asemenea, creşteri faţă de anul precedent, la impozite şi taxe pe proprietate – cu 4,7%, taxe pe utilizarea bunurilor – cu 3,3% şi venituri nefiscale – cu 1,3%.
MFP precizează că sumele primite de la Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate înregistrează, în continuare, un nivel relativ scăzut, reprezentând 0,8% din PIB, dar sunt cu 9,6% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 155 miliarde lei, s-au redus atât în termeni nominali, cu 0,3% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent, cât şi în termeni reali, acestea fiind inferioare cu 1,3 puncte procentuale ca pondere în PIB.
Cheltuielile de personal au crescut cu 3,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, ca urmare a creşterii salariului minim brut la 850 lei de la 1 ianuarie 2014 şi la 900 lei de la 1 iulie 2014, precum şi a plăţii drepturilor stabilite prin hotărâri judecătoreşti.
Faţă de anul precedent, s-a înregistrat reducerea cheltuielilor cu dobânzi cu 0,9% datorită scăderii randamentelor la licitaţiile emisiunilor de obligaţiuni de tip benchmark, precum şi a cheltuielilor cu bunuri şi servicii cu 1,5%.
Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 16,5 miliarde lei, respectiv de 2,5% din PIB, faţă de 19,4 miliarde lei în aceeaşi perioadă a anului precedent.
„Menţionăm că în perioada raportată din anul 2013 s-au plătit arierate ale Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale în sumă de circa 2 miliarde lei, precum şi arierate ale administraţiilor locale din împrumuturi din trezorerie în sumă de 800 milioane lei. Fără plata arieratelor din 2013, cheltuielile de investiţii din primele 9 luni ale anului 2014 sunt la un nivel apropiat de cel realizat în perioada similară a anului trecut”, se mai arată în comunicatul MFP.
Pentru 2014, autorităţile române şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) au convenit un deficit bugetar de 2,2% din PIB atât pe metodologia cash, cât şi pe metodologia ESA a Uniunii Europene. România a încheiat anul trecut cu un deficit al bugetului general consolidat de 2,5% din PIB.
