Rezolvarea “dezordonată” a situaţiei din Grecia ar putea cauza o devalorizare a leului la un maxim istoric de 4,4 lei pentru un euro, după ce, în urmă cu o săptămână, în tranzacţiile interbancare, euro s-a vândut aproape de 4,37 lei, arată o analiză a casei de brokeraj X-Trade Brokers.
Leul a depăşit săptamâna trecută nivelul de 4,36, ajungând în tranzacţiile interbancare aproape de 4,37 lei pentru 1 Euro. În scenariul unei rezolvări dezordonate a situaţiei din Grecia : maximul istoric de 4,4 lei pentru 1 Euro ar putea fi depăşit. În scenariul optimist : FMI intervine masiv în criza datoriei suverane în Europa, utilizând resursele statelor emergente, iar pieţele financiare internaţionale se calmează ; leul ajunge din nou la nivelul de 4,3. Pe un orizont mediu de timp, nivelul de 4,33 ar fi primul palier relevant pentru o eventuale întărire a leului.
Leul a înregistrat un episod de depreciere faţă de euro săptămâna trecută, depăşind atât în tranzacţiile interbancare, cât şi la cursul BNR pragul de 4,36 lei pentru 1 Euro. “Pieţele au luat în considerare atât o perspectivă mai rezervată asupra economiei locale în acest an, cât şi posibilitatea ca economiile din Vest să aibă un an mai slab, afectând cererea de exporturi din partea ţărilor din Europa Centrală şi de Est. Indicatorii de activitate în sectorul de producţie şi cel al serviciilor la nivelul zonei Euro sugerează o recesiune, care sperăm să fie destul de blândă”, a arătat Claudiu Cazacu, analist-şef al sucursalei din România a X-Trade Brokers.
Deşi, în ansamblul anului 2011, PIB-ul României a crescut apreciabil, cu 2,5%, în trimestrul al IV-lea acesta s-a contractat cu 0,2% faţă de trimestrul anterior, iar Comisia Europeană (CE) a devenit mai prudentă, coborând intervalul aşteptat de creştere economică în 2012 cu o jumătate de punct procentual, respectiv la 1,6%. Pentru zona Euro în ansamblu, recesiunea ar urma să ducă la o scădere a PIB-ului de 0,3%, în opinia experţilor CE. Deficitul de cont curent al României a marcat o creştere de 3% în 2011 faţă de 2010, iar investiţiile directe ale nerezidenţilor au ajuns la cel mai coborât nivel din ultimii 9 ani (deşi la finele anului trecut s-au înregistrat câteva investiţii notabile). Totuşi, leul pare a-şi păstra pe termen scurt echilibrul relativ, tranzacţionându-se între 4,33 şi 4,37 lei pentru 1 Euro, interval ce echivalează cu o volatilitate de sub 1%. Dobânda de referinţă în România a coborât la 5,5% în februarie, dar reprezintă în continuare un motiv de atracţie pentru plasamentele speculative în condiţii de relativ calm pe pieţele globale, comparativ cu zona Euro, de exemplu, unde dobânda de referinţă este de 1%.
Pas important în stabilizarea pieţelor
Acordul la care s-a ajuns în privinţa Greciei reprezintă un pas important în stabilizarea pieţelor, dar nu neapărat şi sfârşitul dramei greceşti şi a îngrijorării europene. Pieţele au cunoscut o perioadă de calm relativ după acordul de eliberare a celui de-al doilea pachet pentru Grecia şi de acceptare a pierderilor de către creditorii privaţi, euro reuşind aprecieri semnificative pe pieţele valutare, în special în faţa dolarului american şi a yenului japonez, subliniază analiza.
“Este interesant faptul că leul nu a beneficiat semnificativ de pe urma acestui optimism. Este nevoie de timp şi de un sprijin masiv şi asumat direct de către FMI în criza datoriilor suverane- utilizând resursele statelor emergente- pentru a aduce un val de încredere durabilă în pieţe, iar, în acest scenariu, leul s-ar putea aprecia spre nivelul de 4,3. Pe un orizont mai scurt de timp, nivelul de suport de la 4,33 ar fi primul palier relevant pentru o eventuală întărire a leului. Instituirea unei tendinţe solide de apreciere a leului s-ar putea face, însă, abia după ce nivelul de 4,3 ar fi depăşit, către 4,2, într-o mişcare descendentă”, a mai precizat, în analiză, Claudiu Cazacu.
Efectul celei de-a doua oferte de împrumuturi pe trei ani, în cantităţi nelimitate, de către BCE, care urmează să se desfăşoare, este de aşteptat să fie unul pozitiv. Stabilitatea din prezent, care ţine şi de intervenţia BCE prin furnizarea de lichiditate, nu trebuie însă luată ca fiind garantată, consideră analiştii.
