Acasă EconomieBanci & Asigurari Energia stopează criza

Energia stopează criza

de GM

La Conferinţa Focus Energetic, cu tema „Finanţarea investiţiilor energetice” s-au pus mai multe probleme referitoare la investiţii, dar şi la finanţarea acestora, precum şi la înfiinţarea unor companii energetice puternice cu capital autohton. La manifestare au participat Adriean Videanu, ministrul Economiei, Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR Mugur Isărescu, Liviu Grădinaru, subsecretar de stat MAI, directori generali ai unor companii de stat şi private.

Sectorul energetic a contribuit din plin la stoparea crizei din România„, adeclarat ministrul Economiei, Adriean Videanu, în cadrul Conferinţei Focus Energetic. Din acest punct de vedere, ministrul a afirmat că sectorul energetic, deşi afectat de criza economică, a recuperat din căderea de anul trecut, când consumul de energie a scăzut cu peste 8%, reuşind ca, în primul semestru din 2010, să recupereze circa cinci puncte procentuale. „Revizuim strategia energetică, pe care o privim din punct de vedere regional. Piaţa comună este asset-ul cel mai important pe care ni-l oferă Uniunea Europeană”, a adăugat ministrul. Potrivit acestuia, România are foarte multe oportunităţi de dezvoltare a sistemului energetic, respectiv energiile regenerabile, energia nucleară şi cea hidro. „Ministerul Economiei are decizia fermă să dezvolte toate aceste oportunităţi, în parteneriat public-privat. (…) Sectorul energetic a contribuit din plin la stoparea crizei din România”, a spus Videanu. El a adăugat că sistemul energetic românesc, în ciuda unei reforme întârziate, este încă atractiv pentru potenţialii investitori.

În opinia ministrului Economiei, piaţa de capital este o sursă alternativă de atragere de investiţii în sectorul energetic, care are nevoie de investiţii uriaşe. Videanu a adăugat că există un mare interes din partea sectorului privat pentru piaţa de energie, iar în urma unei astfel de colaborări „o să avem cu toţii de câştigat”.

Ministrul a mai spus că, prin crearea companiilor energetice naţionale, Electra şi Hidroenergetica, managementul acestora va fi privat, urmând apoi ca aceste două societăţi să fie listate la bursa de la Bucureşti. „Acest lucru (n.r. – listarea la bursă) va crea premizele unei finanţări rapide a dezvoltării sectorului energetic privat şi de stat”, a mai spus Videanu.

Cele două companii naţionale ce urmează să fie înfiinţate în domeniul energetic ar putea fi înregistrate până la finalul anului 2010, Guvernul fiind pregătit ca, pe cale legislativă, să rezolve problema contestaţiilor privind înregistrarea celor două societăţi. „Aşteptăm decizia instanţei în ceea ce priveşte înregistrarea celor două companii. Guvernul este pregătit ca, pe cale legislativă, să rezolve problema astfel ca, până la finalul anului, să fie înregistrate. O dată cu întârzierea înregistrării lor există riscul lipsei de reformă în domeniul energiei, care, dintr-o mare oportunitate, se poate transforma într-o mare vulnerabilitate, a afirmat Adriean Videanu.

Reamintim, autorităţile încearcă de un an şi jumătate să reorganizeze sectorul de producere a energiei în două companii. Astfel, Electra ar urma să conţină Nuclearelectrica, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (SNLO), complexurile energetice Turceni, Rovinari şi Craiova şi filialele hidro de la Vâlcea, Sibiu şi Târgu Jiu şi Hidroserv Vâlcea. Hidroenergetica va avea în componenţă restul Hidroelectrica, Hidroserv-urile, ELCEN Bucureşti, Electrocentrale Deva, termocentrala Paroşeni şi părţile viabile ale Companiei Naţionale a Huilei (CNH).

Pe de altă parte, ministrul Economiei s-a declarat adeptul menţinerii monopolului de stat în transportul energiei. „Eu sunt adeptul menţinerii monopolului statului în transportul energiei, pentru a asigura accesul nediscriminatoriu pentru toţi participanţii la piaţă. Numai statul poate face investiţii rapide în ranforsarea sistemului energetic şi în domeniul interconexiunilor cu ţările vecine”, a mai spus Videanu la Focus Energetic.

Prost ca să munceşti

Modificarea Codului Muncii din toamnă ar trebui să însemne un parteneriat mult mai simplu între angajat şi angajator, este de părere ministrul Economiei, Adriean Videanu. „În toamnă vom avea o surpriză plăcută. Acum se lucrează”, a afirmat Videanu. El a adăugat că România trebuie să oprească risipa inutilă în privinţa acordării de asistenţă socială. Acesta susţine că sunt oameni care au nevoie de sprijinul statului şi care trebuie ajutaţi, iar puţinele resurse existente în acest scop să fie canalizate către cei care au nevoie.

„Avem vreo 200 de programe pe ceea ce înseamnă asistenţă socială. Acesta este mentalul colectiv care este speculat de politicieni. Care este oferta pe care o fac politicienii în campania electrorală? Munca? Niciodată! Ajutorul social, speculând un mental colectiv care derivă din istoria recentă de 20 de ani”, a mai spus Videanu. Potrivit ministrului Economiei, circa 11 milioane de români sunt asistaţi de un stat sărăcit, „care nu mai poate”. „La ţară, cu 500.000 lei vechi, mâncare şi băutură pe zi, nu găseşti om care să se ducă la muncă, însă ia ajutoare sociale, care deturnează total sensul muncii. Va trebui o dată pentru totdeauna să spunem stop acestei risipe inutile”, a menţionat Videanu.

La rândul său, Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR, a afirmat că în România nu se munceşte, pentru că există restricţii bugetare slabe. „În România nu există elite economice. Există o forţă internă care se opune reformei. În România nu se munceşte pentru că există restricţii bugetare slabe. O restricţie bugetară tare înseamnă că poţi cheltui doar în limita veniturilor legale. Prin 80 de ajutoare sociale slăbim restricţiile bugetare. În România, dacă există o cale să obţii venituri fără să munceşti, ai fi prost să munceşti”, a spus Croitoru.

Două miliarde de euro din privatizare

România ar putea să atragă circa două miliarde de euro din vânzarea unor pachete de acţiuni deţinute la o serie de companii, statul putând rămâne acţionar majoritar după aceste tranzacţii, a mai spus Lucian Croitoru, la cea de-a X-a ediţie a Conferinţelor Focus Energetic. „Din calculele mele, România ar putea să atragă circa două miliarde de euro din vânzarea unor părţi dintr-o serie de companii deţinute de stat, iar, în urma acestei vânzări, statul ar putea chiar să rămână majoritar”, a spus Croitoru.

La rândul său, ministrul Economiei, Adriean Videanu, a declarat că intrările de capital străin reprezintă pilonul principal pentru reluarea creşterii economice. „Vrem să încurajăm piaţa de capital, pentru că intrările de capital străin reprezintă pilonul principal pentru reluarea creşterii economice”, a afirmat Videanu.

Reamintim, Guvernul a decis la începutul lunii august demararea procedurilor de vânzare la bursă a 9,84% din acţiunile statului la Petrom, precum şi a unor pachete de 15% din acţiunile deţinute la companiile Transelectrica, Transgaz şi Romgaz, la care va derula o ofertă publică secundară.

Creştere economică prin politici coerente

România nu poate avea o creştere economică sustenabilă, deoarece nivelul economisirii este foarte scăzut, o cale fiind, în acest context, menţinerea coerenţei politicilor pentru atragerea de capital străin. „De ce nu poate creşte România pe baze proprii? Pentru că nu are cum să facă investiţii, iar nivelul economisirii este foarte scăzut. Venitul pe locuitor din care se pot face economii este foarte mic. Ar trebui să existe reforme, care să ducă la maximizarea venitului pe locuitor, a afirmat Croitoru. Pentru ca o creştere economică să fie sustenabilă, trebuie să existe trei elemente: capital, muncă şi productivitatea factorilor, a adăugat acesta. În anii precedenţi, dintr-o creştere economică de 6,4%, 6,1% a fost realizată din capital, a menţionat oficialul BNR.A doua posibilitate pentru a avea o creştere economică sustenabilă ar fi să fim invadaţi de capitaluri din exterior. Acestea creează şi datorii. Avem multe rente de făcut. Depinde, aşadar, de intrarea capitalurilor. Iar intrarea capitalurilor depinde de coerenţa politicilor, a mai spus Croitoru. El a criticat introducerea unei eventuale legi care să permită debitorilor să nu plătească ratele la bănci pentru perioade determinate de timp, cum ar fi jumătate de an sau un an, precum şi impozitarea averilor sau a stocurilor, indicând coerenţa politicilor ca fiind singura modalitate de a obţine o creştere sustenabilă. „Nu se poate duce o politică atât de protectivă cu debitorii. Am auzit şi de acordarea unor reduceri la plată, dacă oamenii plătesc înainte de termen. Acest lucru implică o acceptare tacită a faptului că plata în timp util este opţională. În ceea ce priveşte impozitarea averilor, a oamenilor bogaţi, este o idee profund greşită. Arată o atitudine ostilă faţă de antreprenori şi sperie investitorii. Dacă averile sunt ilegale, atunci este problema justiţiei. Iar dacă ar fi impozitate şi stocurile, ar fi o lovitură imensă dată sistemului financiar. Cel mai bun lucru pe care îl putem face este menţinerea coerenţei politicilor, deoarece acest lucru va duce la o creştere economică sustenabilă. Când climatul investiţional este în general bun, investiţiile sunt în general bune, a explicat Lucian Croitoru.

Hidrocentrale noi

Hidroelectrica va prezenta în septembrie şase proiecte noi de producţie a energie în hidrocentrale, cu o valoare totală de circa 1,5 miliarde euro, a anunţat directorul general al companiei, Mihai David. El a precizat că cele şase proiecte vor avea o putere instalată de 400 MW. Hidroelectrica este cel mai mare producător de electricitate din România, cu o capacitate instalată de 6.422 MW în 272 de centrale hidroelectrice şi staţii de pompare. Compania este controlată de stat, prin Ministerul Economiei.

234 milioane euro investiţii de mediu

Complexul Energetic (CE) Craiova trebuie să deruleze, până la sfârşitul anului 2012, investiţii de mediu în valoare de peste 234 milioane de euro, a declarat Carmen Florescu, reprezentata companiei. Conform acesteia, printre cele mai importante proiecte se numără cele privind creşterea capacităţii stabilităţii unor depozite de zgură şi cenuşă (valoarea proiectelor fiind estimată la 33 milioane de euro fiecare, unul urmând să fie realizat din surse proprii, iar pentru celălalt existând credit acordat de CEC şi Alpha Bank, cu garanţie Eximbank). De asemenea, există trei proiecte de desulfurare, în valoare totală de 164 milioane de euro, pentru care se vor utiliza fonduri europene, dar şi credite comerciale, pentru care se vor folosi scrisori de garanţie Eximbank. Anul viitor va fi cel mai important din punct de vedere al investiţiilor, valoarea estimată a acestora depăşind 600 miliane de lei, faţă de 190 milioane de lei în acest an şi 342 milioane de lei în anul 2012. Veniturile estimate de CE Craiova pentru perioada 2010 – 2012 sunt de 1,2 miliarde de lei anual, urmând ca, în anul 2013, veniturile să urce la 1,5 miliarde de lei, la 1,6 miliarde de lei în 2020 şi la 1,7 miliarde de lei în 2025. CE Craiova are o capacitate totală instalată de 930 MW şi deţine SM Prigoria (cu o capacitate de 700.000 tone lignit anual), precum şi o uzină de reparaţii (Termoserv Craiova).

84 TWh în 10 ani

CE Turceni deţine cea mai mare termocentrală din ţară, având o capacitate proiectată de 2640 MW (8 grupuri x 330 MW), capacitatea pusă în funcţiune fiind de 2310 MW (7 grupuri x 330 MW), din care operaţională în acest moment – 1650 MW (5 grupuri x 330 MW), a declarat, la Conferinţa Focus Energetic, Dumitru Cristea, reprezentantul companiei. „Priorităţile investiţionale ale societăţii sunt îndreptate spre continuarea proiectelor de mediu impuse de Uniunea Europeană şi modernizarea grupurilor energetice în vederea creşterii eficienţei şi implicit a scăderii costurilor. Astfel, dacă în anul 2009 s-au cheltuit aproximativ 196 milioane lei pentru realizarea programului de investiţii, anul 2010 ne găseşte cu un buget al investiţiilor estimat la peste 620 milioane lei, care este alcătuit în proporţie de 30% din surse proprii, iar diferenţa de 70% din împrumuturi”, a mai spus Dumitru Cristea. Totalul investiţiilor depăşeşte 900 milioane de euro. „Pentru a putea suporta aceste cheltuieli de capital, CE Turceni trebuie să asigure veniturile necesare din vânzarea energiei electrice produsă de blocurile energetice, aceasta trebuind să fie de aproximativ 84 TWh, în perioada 2010-2020”, a mai spus reprezentantul companiei. El a adăugat că, pentru realizarea tuturor acestor lucrări, este folosit în proporţie de peste 85% personal muncitor autohton, ceea ce duce la un grad ridicat de ocupare a forţei de muncă din zonă. În plus, el a reamintit că, începând din luna aprilie 2010, a început o acţiune de implementare a unui proiect demonstrativ privind stocarea geologică a dioxidului de carbon (CCS-CARBON CAPTURE & STORAGE). „În urma analizei făcute şi acordării de puncte pe baza unor criterii obiective CE Turceni a obţinut cel mai mare punctaj, devenind, astfel, favorit în implementarea acestui proiect demonstrativ de captare şi stocare geologică a CO2, prin aceasta urmând să se demonstreze posibilitatea funcţionării unui bloc energetic cu emisii aproape zero”, a mai spus Dumitru Cristea.

41 milioane de lei pentru Nabucco

„Conform Bugetului de Venituri şi Cheltuieli rectificat după OUG 55/2010, SNTGN Transgaz cheltuieşte, ăn acest an, 41,4 milioane de lei pentru dezvoltarea proiectului Nabucco”, a declarat Cornel Mihai, reprezentantul Transgaz. El a precizat că, în 2010, totalul nvestiţiilor se ridică la 275 milioane de lei, din care 196,8 milioane lei pentru modernizarea şi dezvoltarea sistemului naţional de transport al gazelor naturale şi 36,8 milioane lei pentru modernizarea şi dezvoltarea bunurilor proprii. „Cel mai important obiectiv finalizat în acest an este conducta de interconectare Szeged (Ungaria) – Arad, inculsiv nodul tehnologic şi SMG-ul de la Horia, prin această conductă realizându-se interconectarea sistemului naţional de transport din România cu sistemul similar din Ungaria”, a mai spus Cornel Mihai. Valoarea totală a investiţiei a fost de 33,5 milioane euro, din care 8,279 milioane euro au fost obţinuţi din fonduri europene prin Programul de Recuperare Economică Europeană.

UE a aprobat şi cofinanţare cu 8,929 milioane euro a interconectării sistemelor româno-bulgare (conducta Giurgiu – Ruse), suma urmând să fie defalcată în funcţie de valoarea investiţiei pe teritoriul fiecărei ţări, precum şi implementarea fluxului reversibil ( reverse flow) la Isaccea şi Negru Vodă (cu 1,56 milioane euro).

Garanţii pentru energie

EximBank este o instituţie specializată al cărei portofoliu de produse, axat pe trei direcţii de acţiunefinanţare, garantare, asigurare, îi permite să susţină activitatea şi dezvoltarea exportatorilor, a IMM-urilor, precum şi a companiilor care derulează proiecte în domenii prioritare de dezvoltare a economiei, în special a celor ce contribuie la absorbţia de fonduri europene”, a declarat Sanda Popescu, economist şef al Eximbank.

Ea a precizat că expunerea totală a băncii pe segmentul activităţii în nume şi cont stat a fost la finele lunii iunie 2010 de aproape 832 de milioane de lei, valoare de peste trei ori mai mare faţă de cea înregistrată la 30 iunie 2009. Contribuţia cea mai importantă la obţinerea acestor rezultate au avut-o garanţiile, volumul acestora majorându-se de aproape patru ori în perioada iunie 2009 – iunie 2010. Ponderea cea mai mare în portofoliul de garanţii o deţin produsele specifice acordate pentru domenii prioritare (62,4% din totalul garanţiilor aflate în sold la 30 iunie 2010), acestea fiind urmate de garanţiile pentru export (20,8%) şi de cele pentru IMM (12,5%).

„Din câteva sute de miliane de lei garanţii, circa 45% au fost acordate pentru sectorul energetic”, a declarat Sanda Popescu. Ea a precizat că s-au acordat garanţii pentru creşterea competitivităţii în domeniul energetic, pentru producerea din surse regenerabile de energie, iar acum pentru producerea energiei din biogaz. „Cererile se soluţionează în 10 zile”, a mai spus economistul şef al EximBank.

Asociaţie de firme româneşti

Înfiinţarea unei companii energetice naţionale sau a unei asociaţii de firme energetice româneşti, care să susţină şi să promoveze companiile autohtone la nivel internaţional, ar putea constitui o soluţie din care întreaga industrie energetică românească ar avea de câştigat”, a declarat Ion Andronache, preşedintele companiei româneşti de automatizări industriale şi sisteme de măsură Syscom 18, în cadrul Conferinţei Focus Energetic. El a arătat că toate statele dezvoltate şi-au sprijinit, de-a lungul anilor, firmele locale pentru a fi cât mai puternice şi pentru a se extinde pe terţe pieţe. Companii ca Shell, BP, Exxon, ENI, Total, Gazprom şi altele au beneficiat întotdeauna de suport politic pentru a avea poziţii dominante în ţări ca Nigeria, Azerbaidjan, Qatar, Kazahstan, Maroc, Algeria, Libia, Siria etc. În acest context, reacţia din partea ţărilor dominate nu a întârziat să apară. În Arabia Saudită, de exemplu, s-a implementat de mulţi ani o politică de saudizare; se înfiinţează firme mixte între firme saudite şi firme străine care primesc puncte suplimentare sau alte avantaje în cadrul unor licitaţii. În Indonezia se comercializează numai skid-uri fiscale produse în Indonezia. În Kazahstan, la un străin angajat trebuie să angajezi 8-15 localnici. În Azerbaijan compania locală Socar este proprietara câmpurilor petroliere, iar firmele străine contractante prestează servicii pentru Socar„, a explicat Ion Andronache.

Vorbim aici de firme foarte puternice, care au o prezenţă la fel de puternică în ţările pe care le-am enumerat. Au în spate bănci puternice şi societăţi de asigurări capabile să acopere orice risc. Au, de asemenea, suport politic, indiferent de partidele aflate la putere”, a mai spus Andronache.

Apelând la serviciile şi produsele firmelor conaţionale, companiile energetice ar putea beneficia de multiple avantaje: sumele investite se întorc în ţara de baştină; companiile producătoare de echipamente sau instalaţii devin tot mai puternice, cu referinţe bune şi eligibilitate maximă; companiile de proiectare demonstrează un grad din ce în ce mai mare de profesionalism, proiectează instalaţii complexe care nu s-ar mai fi realizat pe plan naţional (chimie, petrochimie, GNL).

În ultimii 20 de ani însă, România nu a avut nici companii energetice locale care să se extindă puternic pe alte pieţe şi nici nu s-a protejat împotriva companiilor străine, care au dorit o poziţie dominantă în România. O dată cu privatizarea companiilor energetice, accesul firmelor autohtone la proiecte mari de investiţii a fost, practic, complet blocat”, a mai arătat Ion Andronache.

Pentru firmele autohtone consecinţele sunt evidente: deprofesionalizarea institutelor de proiectare, în absenţa experimentării noilor echipamente şi tehnologii; companiile producătoare de utilaje nu au referinţele şi forţa financiară pentru a merge la export. În plus, nu mai avem firme puternice capabile să acţioneze ca şi contractor general pentru proiecte mari. Cred, de asemenea, că avem nevoie de companii energetice româneşti puternice. Fie că este vorba de companii petroliere sau de gaze naturale, mai mult sau mai puţin integrate, fie de companii de producere a energiei electrice, avem nevoie de astfel de companii puternice, cu capital românesc, prin care statul să-şi aplice politica sa energetică,”, a concluzionat Ion Andronache.

din aceeasi categorie