Compania italiană de utilităţi Enel Spa merge înainte cu planurile de vânzare a activelor din România şi Slovacia, în ciuda recentei întârzieri, un efort necesar pentru a reasigura investitorii că-şi va reduce datoria şi se va concentra din nou pe pieţele cu o creştere mai rapidă, potrivit unui articol apărut în publicaţia britanică ”Financial Times” (FT), preluat de Agerpres.De Enel Muntenia se pare că este interesată Electrica, iar de Enel Dobrogea – Nuclearelectrica.
“Avem, într-adevăr, oferte. Ştim într-o măsură mai mare sau mai mică ce probleme sunt cu această vânzare, care ar putea fi finalizată între ianuarie şi iunie. Activele vor fi vândute în 2015, astfel încât nivelul datoriei va scădea mai mult decât am planificat iniţial”, a afirmat directorul general al Enel, Francesco Starace, într-un interviu acordat Financial Times.
Enel, deţinut în proporţie de 30% de Guvernul italian, nu a reuşit să-şi reducă datoria masivă, după ce, în 2008, a achiziţionat compania spaniolă de utilităţi Endesa, în timp ce a investit în noi pieţe aflate în creştere rapidă din afara Europei.
Francesco Starace, numit în luna mai 2014 director general, a reuşit, deja, să implementeze schimbări organizaţionale, menite să simplifice structura companiei, inclusiv o serie de măsuri de reducere a costurilor.
Totuşi, el se află sub presiune, pentru a vinde activele promise din Europa de Est, care ar putea aduce companiei aproximativ patru miliarde de euro.
Obiectivul Enel era să ajungă la un nivel al datoriei de 39,5 miliarde de euro la sfârşitul lui 2014, faţă de 37 de miliarde de euro estimat anterior, pentru a calma temerile investitorilor.
Unii analişti sprijină strategia lui Francesco Starace. ”Enel a reuşit să depăşească perioada dificilă din ultimii ani, iar, cu noua conducere, ar putea să se redreseze semnificativ. Cu noua structură, tot ce va realiza Enel va deveni mai clar, încrederea în companie este în creştere”, a apreciat analistul Claudia Introvigne, de la Kepler Chevreux.
Dar, alţi analişti sunt mai sceptici, fiind îngrijoraţi de datoria companiei, în condiţiile în care Enel este cea mai îndatorată companie europeană de utilităţi. Totuşi, acest nivel al datoriei ar fi fost chiar mai ridicat, dacă Enel nu ar fi reuşit să plaseze pe bursă o participaţie de 22% din acţiunile deţinute la Endesa, obţinând peste trei miliarde de euro.
”Această operaţiune a fost un succes. A fost, de departe, una dintre cele mai mari oferte publice iniţiale din Europa şi pentru Spania a reprezentat un vot de încredere semnificativ din partea investitorilor, într-o perioadă în care această ţară încearcă să finalizeze procesul de reformă”, a apreciat şeful companiei italiene.
În ciuda încetinirii creşterii din anumite state din America Latină, Enel caută să se extindă în regiune. ”Dacă ai o populaţie tânără şi în creştere, pentru o afacere ca a noastră, care furnizează electricitate, este o asigurare fantastică faptul că cererea va continua să crească în următorii 10-20 de ani”, a explicat Starace.
Acesta a fost mult mai prudent în ceea ce priveşte evoluţia pe piaţa italiană, unde economia stagnează. ”Va fi o anume redresare a cererii în 2015, dar nu ne bazăm prea mult pe asta”, a afirmat şeful Enel.
Ministerul italian de Finanţe vrea să-şi reducă la 25% participaţia deţinută la Enel, dar planurile de privatizare sunt amânate din cauza condiţiilor dificile de pe piaţă.
”Ei (n.r. – autorităţile) pot face ce vor cu acţiunile lor. Pot să le vândă sau să le păstreze. Nu va fi nici o diferenţă. Ştiu că oamenii nu cred asta, dar Guvernul italian nu intervine deloc în conducerea companiei”, a dat asigurări Francesco Starace. Acesta ar urma să anunţe mai multe detalii privind reorganizarea, în luna martie.
Vânzarea activelor din Slovacia şi România ar implica o participaţie de 66% în Slovenske Elektrarne din Slovacia, 64,4% în Enel Distribuţie Muntenia şi Enel Energie Muntenia, 51% în Enel Distribuţie Banat, Enel Distribuţie Dobrogea şi Enel Energie, precum şi 100% din acţiunile Enel România.
Enel vrea să obţină pe activele din România şi Slovacia 4,4 miliarde de euro. Pentru România, se pare că Enel ar vrea să primească 1,4 miliarde de euro. România cere bani de la Enel
Reamintim, fostul Departament pentru Energie a anunţat, în luna septembrie 2014, că Tribunalul Internaţional de Arbitraj de la Paris a admis cererea de arbitraj înaintată de Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie (SAPE) în cazul Enel.
SAPE solicită Enel plata unei sume de 521,583 milioane de euro, invocând Opţiunea “Put”, exact aşa cum a fost deja stabilit prin HG 1163/27.11.2012. Opţiunea “Put” prevede că Electrica are dreptul de a vinde şi Enel are obligaţia de a cumpăra un pachet de 13,57% din acţiunile fostei Electrica Muntenia Sud, în conformitate cu mecanismul de stabilire a preţului, prevăzut în contractul de privatizare semnat în iulie 2007.
SAPE este o societate de stat, care a fost înfiinţată în 2014, ca urmare a divizării parţiale a Electrica, înainte de listarea la bursă. SAPE gestionează pachetele minoritare de acţiuni deţinute la companiile de distribuţie şi furnizare a energiei electrice, care au fost privatizate şi, inclusiv, litigiile cu investitorii care au preluat fostele filiale Electrica.
În România, Enel deţine trei foste filiale ale Electrica de distribuţie şi furnizare a energiei electrice, în zona Muntenia Sud, în Banat şi în Dobrogea. Aceste companii gestionează o reţea de 91.000 de kilometri, ce distribuie aproximativ 14 TWh pe an (cu o cotă de piaţă de 34%) şi care vând aproximativ 9 TWh/an unui număr de aproximativ 2,6 milioane clienţi, dintre care 2,4 milioane sunt clienţi rezidenţiali (aproximativ 20% din piaţa de retail) şi 200.000 sunt companii. În anul 2013, aceste companii au avut venituri de 1,118 miliarde euro şi au generat un profit operaţional de 289 milioane de euro.
Reamintim, în anul 2004, grupul italian Enel a plătit 36 de milioane de euro pentru plata pachetelor de câte 24,6% din acţiunile Banat şi Dobrogea achiziţionate şi 76 de milioane de euro pentru titlurile nou emise, special pentru această tranzacţie, astfel încât grupul italian a ajuns la majoritatea de 51% în ambele filiale Electrica. Cele 76 de milioane de euro au intrat în conturile companiilor deţinute de Enel, urmând să fie utilizate pentru investiţii. În anul 2008, Enel a achiziţionat direct de la Electrica 50% din acţiunile Electrica Muntenia Sud, pentru 395 milioane euro, şi a subscris noi acţiuni la majorarea de capital social, cu suma de 425 milioane euro, ajungâng să deţină 64,4% din titluri. Cele 425 milioane de euro au rămas în compania deţinută de italieni urmând, de asemenea, să fie utilizate pentru investiţii. Cum Electrica este cea care a vândut acţiunile, compania a încasat, în urma vânzării pachetelor de acţiuni de la Banat, Dobrogea şi Muntenia Sud, o sumă totală de 431 milioane de euro (restul banilor au rămas în companiile deţinute majoritar de Enel).
Reamintim, fostul ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a fost la Roma, pentru a discuta cu conducerea Enel pe tema vânzării operaţiunilor din România. Nicolescu a fost însoţit de directorul general al Electrica, Ioan Roşca, şi de cel al Nuclearelectrica, Daniela Lulache.
Zvonurile din piaţă sunt că Electrica ar vrea ”să răscumpere” fosta distribuţie Muntenia Sud (care deserveşte Bucureştiul şi judeţele Ilfov şi Giurgiu), dar, cum autorităţile preferă fosta Electrica Dobrogea (pentru că acolo se află centrala de la Cernavodă, dar, mai ales, baza militară americană de la Kogălniceanu), “s-a apelat“ la ajutorul Nuclearelectrica, având în vedere că tot în Dobrogea se află şi centrala atomică de la Cernavodă.
“Distribuţia de energie este o activitate strategică în România, mai ales în Dobrogea, având în vedere ce se întâmplă la est de România. Există companii de stat româneşti interesate să preia Enel Dobrogea, aşa că nu încurajăm alte oferte”, a spus Răzvan Nicolescu.
Cum statul român (prin SAPE) cere grupului italian 521 milioane de euro, iar italienii ar cere 1,4 miliarde de euro pentru toate companiile din România (adică inclusiv pentru cele de furnizare, la care “nu poate aspira“ Electrica pentru că ar avea probleme de concurenţă), este posibil ca Electrica şi Nuclearelectrica să plătească, fiecare, cel mult 100 – 150 milioane de euro pentru a prelua distribuţiile Enel Dobrogea şi Muntenia. Până acum, nicio companie din România nu şi-a manifestat interesul pentru Enel Banat.
