În următoarea perioadă, preţurile la energie şi gaze naturale pentru populaţie se vor dubla, urmare a liberalizării pieţei, de aceea ar trebui gândit un pachet compensatoriu pentru creşterea preţurilor, reprezintă una dintre concluziile studiului „Eficiența energetică – prioritate națională pentru reducerea sărăciei energetice, creșterea calității vieții și siguranța consumatorilor de energie”, realizat de Institutul de Cercetare a Calității Vieții și Institutul de Sociologie ale Academiei Române, la solicitarea Departamentului pentru eficiență energetică din cadrul ANRE. De asemenea, creşterea eficienţei energetice reprezintă o modalitate importantă prin care facturile la energie, în special ale consumatorilor casnici, pot fi reduse, iar o mai bună informare a populaţiei cu privire la piaţa energiei şi creşterea puterii de negociere a consumatorilor casnici în raport cu furnizorii de energie poate contribui în mod substanţial la limitarea sărăciei energetice. Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), împreună cu Academia Română au lansat oficial studiul, eveniment la care au participat personalități din mediul academic, înalți reprezentanți ai Parlamentului României, ai Comisiei Europene, ai Guvernului României, ai organismelor guvernamentale, precum și reprezentați ai companiilor de profil, ai asociațiilor profesionale și experți care activează în domeniul energiei și eficienței energetice.
Aspectele abordate în cadrul dezbaterilor au scos în evidență faptul că, în România, politicile şi măsurile active pentru creşterea eficienţei energetice, reducerea sărăciei energetice şi protecţia consumatorilor vulnerabili trebuie să ia în calcul dificultățile contextului national, reprezentate de intensitatea producţiei energetice din România şi ponderea persoanelor aflate în risc de sărăcie sau excludere socială. S-a subliniat, de asemenea, că, în cazul consumului casnic de energie, diseminarea susţinută a beneficiilor către consumatorii vulnerabili, rezultate din schimbările eficiente din punct de vedere energetic, reprezintă o condiție necesară asigurării unui standard decent de viaţă cerut de contextul European, protecţia consumatorului energetic casnic ca o componentă a securităţii naţionale fiind parte a drepturilor omului.
Participanții au subliniat faptul că trecerea la o economie mai eficientă din punct de vedere energetic trebuie să accelereze difuzarea soluțiilor inovatoare în plan tehnologic și să îmbunătățească competitivitatea industriei, favorizând creșterea economică și crearea de locuri de muncă de înaltă calitate în mai multe sectoare, care au legătură cu eficiența energetică.
Pentru ca aceste obiective să poată fi realizate, promovarea culturii eficienţei energetice bazată pe responsabilizarea tututor formelor de consum, precum și repoziționarea consumatorului final în centrul viitoarelor strategii/planuri de acțiune, au reprezentat principalele concluzii ale dezbaterilor din timpul evenimentului.
Conform studiului, sărăcia energetică desemnează imposibilitatea unei persoane sau unei gospodării de acoperire a nevoilor energetice minimale: iluminat, încălzirea optimă a locuinţei pe timp de iarnă, susţinerea facilităţilor de gătit şi asigurarea apei calde în locuinţă, dar şi utilizarea mijloacelor de comunicare ce presupun utilizarea de energie.
În principal, sărăcia energetică este cauzată de trei surse distincte: un nivel scăzut al veniturilor actuale, absenţa infrastructurii şi tehnologiilor necesare sau inaccesibilitatea lor din alte cauze decât lipsa banilor, precum şi condiţii de viaţă care nu asigură o utilizare eficientă a energiei (mai ales o locuinţă cu deficite energetice). „Sărăcia energetică în contextul României actuale reprezintă combinaţia a patru factori: nivelul scăzut al veniturilor populaţiei, creşterea preţului energiei, accesul la resursele energetice şi caracteristicile energetice ale locuinţei şi ale sistemului de furnizare a energiei”, se mai arată în studiu.
Pe de altă parte, acesta subliniază că problema socială gravă cu care România se confruntă în momentul de faţă este adâncirea decalajului dintre veniturile populaţiei, care se plasau în 2013 la aproximativ 40% din veniturile medii UE28, şi preţurile energiei, aliniate la nivel european. „Ne aşteptăm la accelerarea procesului de sărăcire a populaţiei româneşti, sub impactul creşterii rapide a preţurilor energetice, adâncirea decalajului dintre standardele de viaţă din România şi cele ale UE. (…) Creşterea preţurilor energiei va spori numărul consumatorilor vulnerabili şi întinderea sărăciei energetice în populaţia României”, se mai arată în studiul Academiei Române.
Dublare la preţuri
Studiul a evidenţiat impactul negativ important al creşterii preţurilor energiei asupra standardului de viaţă, fiind necesară adoptarea unui pachet de măsuri compensatorii pe termen scurt, care să conţină atât compensaţii directe, cât şi indirecte; de exemplu, coordonarea creşterii preţurilor în 2017 – 2018 cu politica veniturilor, stimularea suportului public pentru îmbunătăţirea energetică a locuinţelor (de tipul anvelopării clădirilor).
„Tranziţia României la piaţa energetică europeană unică va duce, în următoarea perioadă, nu la o scădere a preţurilor, aşa cum UE speră, ci la o creştere aproape dublă a preţurilor energiei. În aceste condiţii, un scenariu posibil al preţurilor energiei din România în 2017/18 arată că acestea se vor apropia de media europeană probabilă: 0,227 euro la electricitate şi 0,076 euro la gaze. După cum se poate observa, într-o perioadă scurtă de timp (2015 – 2017/18) urmează un şoc al creşterii preţurilor energiei, probabil ultima creştere prin decizie politică a preţurilor. Şocul preţurilor va fi suportat de economie, dar şi de bugetele de familie. Impactul asupra segmentului sărac al populaţiei va fi foarte greu de suportat”, se arată în studiu. De aceea, specialiştii Academiei Române recomandă explorarea oportunităţilor de a adopta un pachet compensatoriu pentru creşterea preţurilor energiei, precum şi regândirea sistemului de impozite şi taxe conţinute în preţurile energiei. „În România, impozitele şi taxele sunt printre cele mai ridicate din Europa. În următorii ani, la creşterea preţurilor energiei se va adăuga povara taxelor. Inevitabil, se va exercita o presiune puternică pentru a se regândi sursele financiare ale bugetului”, se mai arată în studiu.
Recomandări academice
Creşterea eficienţei energetice este principala cale prin care pot fi reduse facturile de energie ale consumatorilor casnici. Eficienţa energetică apare nu numai ca un instrument de a economisi bani şi resurse, dar şi ca o necesitate de adaptare flexibilă la nevoile consumatorilor. Eficienţa energetică aduce soluţii viabile pentru grupuri/persoane cu risc de excluziune socială/consumatorii vulnerabili. În acelaşi timp, eficienţa energetică contribuie nu doar la economisirea surselor de energie, reducerea gazelor cu efect de seră şi a emisiilor de carbon, ci şi la crearea de noi locuri de muncă.
Specialiştii Academiei consideră absolut necesară lansarea unui program de cercetare a impactului social al consumului energetic în condițiile creșterii prețului energiei în perioada 2017-2018. Programul se poate desfăşura sub coordonarea Guvernului României, cu susţinerea ANRE pe o perioadă de 3-5 ani şi va oferi o bază pentru cristalizarea unei politici energetice, pe componenta socială, pentru următorii 10 ani. De asemenea, trebuie definit corect conceptul de sărăcie energetică, în întreaga sa complexitate, pentru că este crucial în dezvoltarea unei politici sociale energetice. De asemenea, este necesară „coordonarea şi integrarea de către Guvern, cu sprijinul ANRE, a politicilor sociale din diferite sectoare: politica socială a energiei, politica antisărăcie şi promovare a incluziunii sociale, politica socială a protecţiei consumatorului, politica veniturilor salariale, politica creării locurilor de muncă, politica locuirii etc”.
În plus, trebuie lansat un program naţional de creştere a eficienţei consumului casnic al energiei, dar şi reconsiderat sistemul de ajutoare pentru încălzire (acesta nu se bazează pe corelarea între necesarul de combustibil pentru o încălzire optimă, tipul de combustibil utilizat şi starea energetică a locuinţei). „Două aspecte trebuie avute în vedere: are o orientare fundamental pasivă, cu efectul pervers de a afunda în sărăcie, şi nu de a stimula ieşirea din sărăcie (pentru obţinerea de ajutoare, de exemplu, se încurajează vânzarea proprietăţilor acumulate peste minimul strict necesar şi a mijloacelor care ar putea fi utilizate productiv) şi nu conţine stimulente pentru efortul de îmbunătăţire a valorii energetice a locuinţelor”, se mai arată în studiu.
„Politica social-energetică nu trebuie să se rezume doar la sprijinirea pasivă a ”celor mai săraci dintre săraci”/a ”consumatorului vulnerabil”. În condiţiile riscului important al căderii în vulnerabilitate energetică, specific mai ales următorilor 2-3 ani, să se acorde o atenţie accentuată prevenirii vulnerabilizării şi de încurajare a ieşirii din starea de vulnerabilitate”, reprezintă o altă recomandare a studiului Academiei Române.
